VIDEO | După asfaltarea șoselei „Transapuseana”, la Ponor, prețul terenurilor a crescut chiar și de 7 – 8 ori!

Modernizarea drumului județean DJ 107 I: Aiud (DN1) – Aiudul de Sus – Râmeț – Brădești – Geogel – Măcărești – Bârlești Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bârlești – Mogoș – Valea Albă – Ciuculești – Bucium – Izbita – Coleșeni – Bucium Sat – DN 74 (Cerbu)” a ajuns la final. Proiectul a fost realizat de Consiliul Județean Alba, fiind finanțat cu fonduri europene în valoare de aproximativ 73 de milioane de euro.

Denumit și „Transapuseana”, drumul face legătura între municipiul Aiud (Autostrada A10 Sebeș – Turda) și DN 74, zona Bucium – Abrud, în Munții Apuseni, având o lungime de 78 km. Execuția lucrărilor a fost împărțită pe două loturi, primul lot, în lungime de 43 de km, fiind finalizat anul trecut, iar lotul 2, cu o lungime de 35 de km, între Ponor și Bucium (Abrud-DN 74), urmând să fie recepționat la finalul lunii noiembrie 2024.

Zona, deși oferă peisaje spectaculoase, a rămas cu mult în urmă din punct de vedere al dezvoltării economic-sociale tocmai din cauza lipsei infrastructurii rutiere, localitățile din această parte a Munților Trascăului fiind printer cele mai sărace din județul Alba.

Odată cu asfaltarea DJ 107 I, însă, sporesc oportunitățile de dezvoltare economică și a turismului, prima dovadă fiind creșterea interesului pentru realizarea de investiții în zonă.

Viceprimarul comunei Ponor, Constantin Luca, om al locului, a mărturisit că deja există solicitări din partea unor oameni de afaceri din toată țara care au întrebat despre evoluția prețului terenurilor, în scopul construirii de pensiuni turistice în zonă.

„Valoarea terenului a crescut chiar și la 7 – 8 euro/mp în zonele cu acces direct la șosea față de 1 – 2 euro sau poate nici atât înainte de asfaltarea drumului «Transapuseana», pentru că atunci nu se căuta teren în Ponor. Acum sperăm să fie modernizat și DJ 750 C spre Sălciua și atunci o să fie și mai multe avantaje pentru comuna Ponor, pentru dezvoltarea comunei și pentru turism, având în vedere că avem și cele două mănăstiri în zonă”, a declarat „vicele” Constantin Luca pentru ziarul Unirea, el considerând că „Transapuseana” este cea mai mare șansă pentru dezvoltarea zonei.

Viceprimarul a spus că, deocamdată, Primăria Ponor nu a eliberat nicio autorizație de construcție pentru pensiuni, dar oamenii sunt foarte interesați și caută terenuri de vânzare, chiar dacă acestea s-au scumpit, ca urmare a modernizării drumului.

„Am sperat de mulți ani să se asfalteze, dar abia acum s-a realizat acest proiect, cu sprijinul domnului președinte Ion Dumitrel, care ne-a sprijinit într – adevăr foarte mult în acest sens și suntem recunoscători pentru acest fapt. Din Aiud până la Ponor făceam cu mașina două ore, două ore și ceva, pe un drum foarte greu accesibil iarna și pe timp de noroi, când era un dezastru.

Acum, în 45 – 50 de minute, maxim o oră, ajungem și nu este vorba doar despre înjumătățirea duratei călătoriei, cât mai ales faptul că transportul se efectuează în condiții mult mai bune”, a precizat pentru ziarulunirea.ro Constantin Luca, aflat la al treilea mandat de viceprimar al comunei din Ponor.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Aiud Info și pe GOOGLE NEWS

Recepția lucrărilor la Transapuseana, AMÂNATĂ de… birocrație! Se va realiza doar spre finalul lunii noiembrie 2024

Recepția lucrărilor la DJ 107 I, cunoscut sub numele de Transapuseana, anunțată cu surle și trâmbițe pentru finalul lunii septembrie, este blocată de proceduri birocratice. Mai precis, ea nu se va putea realiza până când Institutul Național de Statistică nu va publica oficial indicele de cost în construcții total, lucru care se va întâmpla, cel mai probabil, spre finalul lunii noiembrie 2024.

La solicitarea ziarulunirea.ro, vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan, a confirmat faptul că încă nu se poate realiza recepția celei mai mari investiții într-un drum județean din România din motive birocratice:

”Recepția lucrărilor pentru Transapuseana, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România, este blocată. Puteți să-i spuneți birocrație, puteți să-i spuneți cum doriți, însă nu putem recepționa până când Institutul Național de Statistică nu va publica oficial indicele de cost în construcții total, lucru care se va întâmpla abia în a doua parte a lunii noiembrie 2024.

Ca om de administrație, nu mă feresc să spun că este o situație frustrantă, mai ales că fiecare dintre cei care am fost implicați în acest proiect, de la Consiliul Județean, până la constructori șamd ne-am făcut temele la timp și am respectat toate termenele și standardele de calitate.

Reamintesc faptul că Transapuseana este cea mai mare investiție din România realizată pe un drum județean, lucru care confirmă implicarea totală a administrației județene din Alba pentru implementarea unor proiecte de excepție”, a spus Marius Hațegan pentru ziarulunirea.ro.

Amânarea recepției finale are consecințe în ceea ce privește garanția de bună execuție întrucât constructorul nu poate solicita restituirea unei părți din aceasta decât la realizarea recepției finale. Nu în ultimul rând, garanția lucrărilor efectuate de către constructor începe să curgă numai din momentul realizării recepției finale a lucrărilor.

Transapuseana este unul din cele mai spectaculoase drumuri montane din România și face legătura între municipiul Aiud (autostrada A10) și zona Bucium (Abrud – DN 74). Drumul străbate una dintre cele mai sărace zone din România, de la Aiud – Râmeț – Ponor – Mogoș – Bucium și este o oportunitate pentru dezvoltarea economică și turistică a zonei.

Transapuseana sau DJ 107 I este cea mai mare investiție într-un drum județean din România, cu o valoare totală a proiectului de circa 73 milioane euro, mare parte din fonduri europene.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Aiud Info și pe GOOGLE NEWS

Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2025 și Paștele catolic 2025.  • Paștele 2025 | aiudinfo.ro

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

Când cade Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

Citește și: Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Aiud Info și pe GOOGLE NEWS