De luni de zile, administrația locală a municipiului Aiud se străduiește să angajeze un medic stomatolog școlar, dar nu reușește.

Postul a fost scos la concurs, însă se pare că nu prea este atractiv pentru nimeni. La începutul acțiunii au fost câțiva pretendenți, dar la verificarea dosarelor, surpriză! S-a constatat că nu aveau toate actele cerute, fapt pentru care cei în cauză au fost respinși. Așa au trecut câteva luni, însă cea mai mare surpriză a fost cea produsă la sfârșitul lunii trecute, când comisia constituită special pentru susținerea concursului a constatat că singurul pretendent, un cetățean cu un nume având rezonanțe arabe, nu s-a prezentat pentru susținerea probei scrise…

Candidatul respectiv ar fi trebuit să ocupe, prin concurs, chiar dacă concura singur pe post, funcţia contractuală de execuţie de medic dentist cu drept de liberă practică din cadrul Direcției de Asistență Socială, Compartiment Cabinete medicale și Asistență medicală comunitară din subordinea Consiliului Local al Municipiului Aiud, însă se pare că s-a răzgândit. Din discuțiile avute cu câţiva dintre medicii stomatologi din zonă am aflat că deși „locul ar fi el călduț”, nu este atractiv din cauza salariului extrem de mic față de posibilităţile de câştig pe care le are un medic stomatolog într-un cabinet particular și a slabei educații sanitare a copiilor.

„Cât poate să primescă un medic stomatolog plătit de o instituție publică, de o primărie? Mai nimic în comparație cu cât poate câștiga dacă lucrează într-un cabinet stomatologic particular. Dacă lucrează în cabinetul lui, suma primită drept salariu poate să o câștige în doar câteva zile. Ia socotiți că o plombă costă între 70 și 200 de lei, iar o extracție între 100 și 180 de lei. Dacă ai doar zece astfel de operațiuni pe zi, într-o săptămână ai încasat salariul oferit de stat! În plus, munca este multă, acasă copiii nu prea au primit o educație sanitară și vin la stomatolog doar atunci când au inflamații, uneori este prea târziu!”, ne-a declarat unul dintre medicii stomatologi particulari cu care am vorbit.

Medicina școlară din România a fost destructurată din lipsa de interes a autorităților, de lipsa de fonduri pentru înființarea și modernizarea cabinetelor și de statutul profesional și legislativ neclar, iar multe dintre competențe au trecut către medicina de familie. În cabinetele din școli au rămas puțini medici, iar numărul mare de copii aflați în grijă face aproape imposibilă desfășurarea unor acțiuni de prevenție sau educație pentru sănătate.

Potrivit datelor statistice, în anul 2017, în România mai existau aproximativ 1.800 de cabinete școlare de medicină generală, în care lucrează 821 de medici, iar Ministerul Sănătății avea în evidență și 463 de cabinete de stomatologie școlară, cu 493 de medici și 319 asistente. Se știe că rețeaua de medicină școlară din România se confruntă cu un deficit acut de personal în toate județele.

În ultimii 20 de ani, rețeaua de medicină școlară a suferit un proces acut de destructurare, devenind „Cenușăreasa” sistemului medical românesc. Odată cu modificarea sistemului de asigurări de sănătate, majoritatea medicilor din rețeaua de medicină școlară au ales medicina de familie.

În rețeaua de cabinete școlare au rămas puțini medici, în special cei mai în vârstă, aflaţi aproape de vârsta pensionării și dedicați meseriei. Dar nu au mai venit mulți alții să-i înlocuiască pe cei plecaţi. Și de ce ar face-o? Salariile sunt mici și organizarea destul de slabă, iar finanțarea sub orice critică. Unii medici spun că medicina școlară nu este atractivă din cauza mai multor factori: legislația incertă, nefavorabilă, dotarea insuficientă sau incompletă a cabinetelor, discontinuitățile în aprovizionarea cu medicamente și materiale sanitare, uneori relația dificilă cu autoritățile, numărul mare de copii de care trebuie să se ocupe, etc.

În situația în care se află administrația aiudeană se află multe alte administrații atât în județ, cât și în țară, iar rezolvarea se pare că, în opinia medicilor, nu se află în curtea administrațiilor, ci în cea a ministerului de resort.

Dorel LAZĂR