S. Atila a mai fost condamnat și pentru participație improprie la fals intelectual, participație improprie la uz de fals și mărturie mincinoasă. Magistrații au mai dispus anularea suspendării pentru o condamnare anterioară, rezultând, astfel, pedeapsa finală de 2 ani, 8 luni și 10 zile de închisoare cu executare.

Sentința definitivă în dosar a fost pronunțată la Curtea de Apel Alba Iulia în 12 iulie 2019. Potrivit rechizitoriului, inculpatul a îndeplinit funcția de conducător auto în cadrul unei societăți comerciale până la data de 3 noiembrie 2016, conducând două autoutilitare din localitatea Oiejdea în diverse localități din țară, pentru distribuție marfă.

S. Atila a fost identificat, pentru prima dată, în trafic, în iulie 2015, la volanul unei autoutilitare pe raza comunei Gârbova, unde a fost oprit pentru depășirea vitezei legale. Pentru că nu a putut prezenta permisul de conducere, în condițiile în care documentul era suspendat pentru trei luni încă din aprilie 2015, șoferul a furnizat agentului constatator numele, prenumele și data nașterii unei alte persoane, pe care le cunoștea.

”La data de 12.07.2015, inculpatul a condus pe raza municipiului Aiud autoturismul marca VW, sub influența băuturilor alcoolice, fiind surprins în traficul rutier de către organele de poliție rutieră ce i-au reținut permisul de conducere. Această faptă a constituit obiectul dosarului de urmărire penală nr. 1074/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud, dosar preluat apoi de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și devenit ulterior dosarul penal al Judecătoriei Aiud (în care, față de inculpat s-a stabilit pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, cu amânarea aplicării pedepsei).

Inculpatul nu a predat însă cu această ocazie permisul de conducere deoarece exercițiul dreptului de a conduce îi era suspendat pentru contravenția rutieră susmenționată. Organele de poliție rutieră i-au învederat însă în mod expres, sub semnătură, obligația de a preda permisul de conducere și de a nu mai conduce vehicule.

În dosarul de urmărire penală mai sus menționat, inculpatului nu i s-a prelungit dreptul de circulație de către procuror. Cu toate acestea, inculpatul, pentru a nu-și pierde calitatea de conducător auto, a nesocotit în mod repetat legea penală, conducând autovehiculele firmei pe drumurile publice, în virtutea atribuțiilor sale de conducător auto, ascunzând în mod evident reprezentanților firmei faptul că exercițiul dreptului de a conduce îi era suspendat”, se precizează în rechizitoriu.

Anchetatorii au reușit, ulterior, să afle că bărbatul a condus în perioada 1 noiembrie 2015 – 1 noiembrie 2016 de 100 de ori autoutilitarele firmei la care lucra, parcurând, fără a fi oprit de polițiști, mii de kilometri aproape în toată țara.

”Instanța reține gradul ridicat de pericol social concret al faptelor, având în vedere că inculpatul, în perfectă cunoștință de cauză referitor la faptul că nu are dreptul de a conduce pe drumurile publice o perioadă de timp, a nesocotit în mod intenționat, fără nicio rezervă această interdicție și nu o dată sau de două ori circumstanțial, ci pur și simplu a condus autovehiculele fără drept pe durata unui an (de 100 de ori), după ce deja fusese sancționat penal pentru alte infracțiuni.

Or, o asemenea atitudine denotă serioase carențe în ceea ce privește responsabilitatea socială și juridică a inculpatului. În plus, inculpatul a manifestat o abordare similară și în ceea ce privește relația cu autoritatea, cu organele de poliție pe care le-a mințit, implicând sancționator o persoană care nu avea nicio vină pentru faptele sale, ulterior determinând altă persoană să mintă în cadrul unui proces penal. Instanța va avea în vedere valorile sociale care au fost puse în pericol (infracțiunile pentru care inculpatul a fost cercetat sunt infracțiuni de pericol și nu au avut drept consecințe și pagube materiale) – viața persoanelor, sănătatea și integritatea fizică și psihică a participanților la trafic, precum și siguranța traficului rutier, împrejurări care impun adoptarea unei conduite prudente pe măsura responsabilității sporite a oricărui conducător auto în trafic.

Nu în ultimul rând, este vorba despre infracțiuni de fals și instigare la mărturie mincinoasă care aduc atingere autorității și siguranței utilizării documentelor oficiale, respectiv necesității de aflare a adevărului pentru stabilirea corectă a răspunderii penale”, se precizează în conținutul deciziei de la Judecătoria Aiud, menținută, ulterior, la Curtea de Apel.