Toată lumea a auzit de aceste galerii subterane şi nimeni nu ştie care încotro merg. Sunt ele un potenţial turistic neexploatat?

Deşi legendele urbane vorbesc despre zeci de kilometri de tuneluri secrete care străbat măruntaiele municipiului Aiud, documentele oficiale nu consemnează existenţa niciunei galerii subterane. Legendele tunelurilor de sub Aiud circulă nu doar printre locuitorii oraşului, ele înfierbântă şi minţile multora dintre turiştii care poposesc adesea în municipiu. Au auzit de ele de la aiudenii plecaţi „aiurea” prin lume. Fiecare aiudean a auzit despre legendele reţelelor subterane din oraş. Se spune că un tunel ar lega biserica din cetatea medievală cu localitatea Sâncrai, trecând pe sub Mureş. Altul ar porni de la aceeaşi biserică şi ar duce până la fostul poligon de tragere al armatei, situat undeva în spatele dealului Straja, „sau observator” aşa cum i se mai spune. Un altul ar merge până aproape de Măgina, ba chiar ar merge pe sub pământ până hăt departe, către Vălişoara, sau la Alba Iulia. Nimic nu este confirmat. Potrivit martorilor oculari, una dintre intrări în aceste tuneluri, de fapt o ramificaţie descoperită ca urmare a surpărilor de teren, ar fi în curtea Colegiului Naţional „Bethlen Gabor”, în apropierea cantinei şcolii. Martorii spun că în acest loc s-ar întâlni trei galerii boltite, construite din cărămidă arsă. Nimic nu este demonstrat printr-o analiză ştiinţifică. Este cert că există multe case la care nu te-ai gândi că ar fi avut vreodată aşa ceva, de aceea când e descoperită vreo intrare cu ancadrament de piatră, lumea rămâne cu impresia că acolo ar fi un tunel. Astfel de ancadramente de piatră sau cărămidă au în beciurile lor aproape toţi locuitorii din centrul municipiului. Zidăriile din piatră sau cărămidă se disting prin forma unui gol de uşă zidit şi toţi presupun că acea zidărie ar obtura accesul către legendarele tuneluri care dau de gândit.
Din discuţiile pe care le-am purtat cu unii dintre locuitorii zonei centrale, reiese că astfel de intrări zidite s-ar găsi în beciurile caselor de pe actualele străzi: Cuza Vodă, Transilvaniei, Tudor Vladimirescu şi Avram Iancu. Necazul e că niciodată un for ştiinţific, academic sau administrativ nu s-a mobilizat pentru cercetarea sau cartarea acestor tuneluri şi că în acest mod se poate pierde o moştenire preţioasă care se distruge de la o zi la alta.
lUn potenţial turistic care nu este folosit?
„Ştiu de aceste tuneluri. Le-am şi văzut. Cred că cineva ar trebui să facă o cercetare şi să fie folosite cumva. Este păcat să nu se folosească. Ar trebui amenajate turistic şi cred că odată amenajate, pot scoate bani buni din ele. Păcat că nu există o hartă sau ceva ce să ne arate care încotro merg”, ne-a declarat Attila K., locuitor al municipiului Aiud. Aşa şi este. Are dreptate domnul Attila, nu există o hartă şi nimeni nu s-a interesat, sau poate s-a interesat dar nu a făcut mare tevatură pe această temă. Un document, fie el cât de mic, ar trezi interesul istoricilor şi oficialităţilor şi de aici folosirea acestor tuneluri ca şi posibilă sursă de venit. „La faza cu turismul românii sunt începători, ca să nu spun altfel… Cei de dincolo, de peste graniţă, cum văd o formă mai ciudată la o stâncă, cum o transformă în punct de atracţie şi iau bani de pe urma ei. Noi parcă am fi nişte ramoliţi care aşteaptă să vină altul să facă treaba în locul nostru. Avem oportunităţi la tot pasul şi nu le folosim. Sunt sigur că aceste tuneluri au un potenţial turistic enorm, iar pentru punerea lor în valoare este nevoie de un efort pentru ca rezultatele să fie pe măsură. Autorităţile sau cineva care are mulţi bani nu ar trebui să stea pe gânduri”, ne-a mai spus domnul Attila.
Cu toate că unora li se par fanteziste ideile domnului Attila, acesta are, totuşi, dreptate.  Cele mai cunoscute subsoluri clujene sunt astăzi cele care adăpostesc localuri, apreciate de boemi, artişti, clubberi şi căutate de cei care le vizitează oraşul. Despre cei care se simt atraşi să îşi petreacă timpul în asemenea locuri se spune că simt de fapt nevoia unor schimbări majore în viaţa lor, că de fapt este o trecere în celălalt tărâm, pomenit adesea în poveşti, pentru a găsi acolo secrete, putere şi comori. La fel se întâmplă mai nou la Alba Iulia, în şanţurile cetăţii, unde fostele magazii şi depozite subterane, până nu demult interzise publicului, au devenit spaţii de expoziţie, agrement şi tot felul de cluburi şi restaurante underground.

FOTO: ARHIVĂ