Dezastrul pune treptat stăpânire pe un simbol al municipiului Aiud. Gara municipiului este aproape părăsită, iar nicio autoritate nu pare interesată de soarta ei.

De câteva zeci de ani, gara municipiului Aiud este aproape pustie. Este adevărat că nici trenurile nu mai opresc în gara municipiului așa de des cum opreau acum 30 de ani. Unul dintre motive este lipsa clienţilor, atrași de viteza autocarelor, și nu de încetineala de melc obosit a trenurilor de călători. Situaţia staţiei CFR ar putea fi îmbunătăţită. Dar cine să o facă atunci când atât autoritățile, cât și administratorii „CFR Călători” nu prea sunt interesați de starea ei și a peroanelor aproape năpădite de buruieni?

Și, totuși, mai există o speranță. În urmă cu câteva zile, un grup de elevi de la Colegiul Național „Bethlen Gabor” din Aiud au dat o palmă și în același timp o lecție celor care ar trebui să se îngrijească de poarta de intrare în municipiu, de gara CFR Aiud. Însoțiți de profesorii lor (Galambfalvi Angyalka și Krizbai Eugen), elevii clasei a X-a de la colegiul cu predare în limba maghiară au prelungit unul dintre concursurile („Protectorii patrimoniului”) la care au participat anul trecut, an care a fost denumit „anul patrimoniului”, și au „înfiat” gara municipiului. Fetele și băieții, însoțiți de profesorii lor, au „tăbărât” în gară, au curăţat și au plantat flori și arbori pentru a reface un pic din frumuseţea și  mândrețea de odinioară.

„Pe vremuri gara avea o grădină, un parc minunat cu flori. Din câte am aflat de la bătrânii din municipiul nostru, a și fost premiată pentru frumusețea și eleganța parcului și a aranjamentelor florale din apropierea clădirii. Atunci era îngrijită chiar de propriul ei grădinar. Am dorit să aducem înapoi ceva din acele vremuri și să înfrumuseţăm cât de cât gara. Mai este mult de lucru, dar am făcut primul pas și dorim să atragem atenția autorităților și localnicilor asupra faptului că gara noastră cândva era un loc frumos, aranjat, un punct important de întâlnire, una dintre cele mai frumoase locuri din oraş, și că ar trebui să se facă ceva pentru ea”, ne-a declarat profesorul Galambfalvi Angyalka, coordonatorul activității.

La cei peste 120 de ani de când a fost ridicată, gara din Aiud a fost lăsată în uitare, nimic nu se face pentru ea, și este de ani buni într-o uitare aproape totală. Doar câteva termopane au mai apărut în locul uşilor ce stăteau să cadă și s-a amenajat, în sfârşit, o toaletă. De ani buni a fost lăsată în uitare de mai-marii căilor ferate românești. Probabil că aceștia nu circulă cu trenul și mai mult ca sigur că, pe hârtie, au făcut multe programe de reabilitare și înfrumusețare, însă practic nimic sau aproape nimic nu se modifică. Tocmai de aceea acești elevi inimoşi trebuie felicitați, iar acțiunea lor luată ce exemplu și de alții de seama lor, dar mai ales de cei mai mari și în mod special de factorii responsabili ai Căilor Ferate Române!

Dorel LAZĂR