Știri din zonă
„Înmormântarea Fărşangului”, ritualul păgân prin care sătenii din Rimetea „îngroapă“ iarna, gândurile rele și toate necazurile
La fiecare început de primăvară, sătenii din Rimetea, sărbătoresc, de sute de ani, „Înmormântarea Fărşangului”, un obicei popular care „îngroapă” iarna şi anul vechi.
Sute de oameni au fost prezenţi și în acest an, sâmbătă, 4 marie 2023, la veritabilul carnaval care celebrează lupta dintre iarnă şi primăvară. Evenimentul oprganizat de cetele de flăcăi este păstrat încă viu de 300 de ani.
Fărşangul în sine înseamnă perioada de distracţie, de la Bobotează până la prinderea postului Paştelui, în care băieţii se duceau la fete, le făceau curte şi petreceau. Înmormântarea Fărşangului înseamnă terminarea acestei perioade şi semnifică trecerea de la rău la bine, de la iarnă la primăvară. Mai înseamnă și începutul postului înainte de Paște.
Odată cu înmormântarea Făşangului se îngroapă şi anul vechi – privit din punct de vedere agrar, nu calendaristic – cu toate relele sale şi se lasă locul pentru noul an care trebuie să fie mai bun decât precedentul. Actorii din piesa Fărşangului se costumează în urşi, ţigani, hornari, mire şi mireasă, cerşetori, preoţi, bocitoare. Alaiul format numai din bărbaţi străbate uliţele satului cu carul mortuar în care se află păpuşa Dome, ce închipuie Fărşangul, ce trebuie îngropat.
În fruntea alaiului sunt mai mulţi feciori care pocnesc din nişte bice lungi. Urmează muzicanţii, preotul, cantorul, mirele şi mireasa, perechile în costume tradiţionale şi mascaţii. În urma alaiului, într-o căruţă trasă de un măgar se află un sicriu alb, care închide simbolic iarna. După căruţă, două-trei fete „bătrâne“ bocesc şi trag după ele un butuc, semn al sterilităţii.
Figuranţii fac gălăgie şi fac gesturi violente pentru a alunga tot ceea ce este necurat. Tradiţia spune că mascaţii nu au voie să comunice întrei ei, decât prin pantomimă. Şi, asta pentru a nu fi recunoscuţi de localnici. Drept răsplată, pleacă acasă cu cârnaţi, mere, nuci, vin şi ţuică.
Străvechiul obicei seamănă mai degrabă cu un o nuntă, cu tot tacâmul de muzicanţi, preot, cantor, mire şi mireasă. Spectacolul de pe uliţele satului este general. Vrând-nevrând, iau parte şi cei care stau pe margine şi cred că sunt „feriţi” de drăcuşorii care îţi pictează pe furate faţa cu funingine.
După ce alaiul trece pe toate uliţele satului, flăcăul care joacă rolul preotului citeşte la izvorul din mijlocul comunei un fel de analiză a necazurilor şi bucuriillor din anul care a trecut. Sicriul în care este închisă simbolic iarna este distrus de flăcăii satului cu bâtele, ca mod de alungare a duhurilor rele, de îngropare a anului vechi.
În fiecare an, obiceiul este urmărit de pe margine de sute de turişti. Rimetea are aproximativ 1.000 de locuitori, din care peste 90 la sută sunt de etnie maghiară. Obiceiul a fost preluat de comunitatea maghiară din Rimetea de la saşii ardeleni care locuiau odinioară în satele învecinate. De altfel şi numele este de provenienţă germană, de la termenul Fasching (carnaval). Satul este amplasat la poalele Pietrei Secuiului, un masiv din Munţii Trascăului.
Localitatea este un adevărat muzeu în aer liber, în 1999 primind premiul „Europa Nostra“ pentru conservarea caselor tradiţionale, construite după modele medievale germane. Aici peisajul pare neatins de mâna omului, iar casele, zugravite toate în alb cu ferestre verzi, sunt aşa cum au fost construite la începutul secolului trecut. La Rimetea vin autocare din toata Europa, dar şi turişti din Japonia şi America. Zona mai este renumită pentru portul popular tradiţional şi pentru mobilierul pictat.
FOTO: Alexandru Savu
sursa: adevarul.ro
Știri din zonă
Părintele Todor Nicula, fost preot al parohiei Meșcreac, a trecut la cele veșnice
Părintele Todor Nicula, preot al parohiei Meșcreac, protopopiatul Aiud, între anii 1975-2016, a trecut la cele veșnice în cursul zilei de marți, 8 septembrie 2026.

Slujba de înmormântare a vrednicului de pomenire părinte Todor va fi oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu, vineri, 11 septembrie, începând cu ora 12.00, la biserica „Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din Meșcreac.
Părintele Todor Nicula a văzut lumina zilei în data de 20 octombrie 1950, în localitatea Meșcreac, comuna Rădești, dintr-o familie de vrednici și buni creștini: Ioan și Maria, binecuvântați de Dumnezeu cu doi copii. După definitivarea studiilor primare și gimnaziale, tânărul Todor Nicula își continuă studiile la Seminarul Teologic din Cluj, pe care îl absolvă în anul 1975, iar în anul 1984 obține diploma de licență în Teologie în cadrul Institutului Teologic de grad Universitar din Sibiu.
La data de 21 august 1975 își unește viața cu tânăra Silvia-Veturia Sima, iar Dumnezeu i-a binecuvântat cu doi copii: Lucian și Alin-Teodor (actualmente primar al Comunei Rădești). La data de 1 septembrie 1975, în urma hotărârii Permanenței Consiliului Arhiepiscopesc din Sibiu, teologul Todor Nicula este numit preot paroh al Parohiei Meșcreac, județul Alba, fiind hirotonit de vrednicul de pomenire Episcop Emilian, pe atunci episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Parohia Meșcreac, cu filia Leorinț, a fost prima și ultima parohie a părintelui până în momentul încetării activității în vederea pensionării la limită de vârstă, la 1 octombrie 2016.
Atunci când Dumnezeu l-a rânduit să păstorească în Parohia Meșcreac, părintele a lăsat aici urme, trăiri şi amintiri profunde. În primul rând, creștinii îl poartă în suflete cu multă dragoste și dor. Şi asta spune mult! Apoi a iubit foarte mult biserica şi rugăciunea. Aici, pe meleagurile natale, părintele a lucrat, într-adevăr, cum spune Sfântul Apostol Pavel, „cu timp şi fără timp” în Casa Domnului, slujindu-L pe Dumnezeu şi pe credincioşii încredinţaţi spre păstorire.
Începând cu anul 1980, au fost efectuate lucrări de retencuire a bisericii cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Meșcreac și de pregătire a acesteia pentru lucrările de pictură, terminate în anul 1982. După finalizarea tuturor lucrărilor, biserica este sfințită la data de 6 octombrie 1985 de către Episcopul Emilian al Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de preoți și credincioși. La casa parohială, părintele a realizat lucrări de renovare, necesare pentru a putea fi locuită. Începând cu anul 1992, timp de 24 de ani, părintele a slujit și în filia Leorinț, unde s-a îngrijit și de biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, unde a efectuat lucrări de instalare a utilităților și reparații exterioare și interioare.
Dar părintele a construit mai mult în ogorul sufletelor credincioşilor din parohia sa, ajungând în scurt timp să se distingă, atât prin inteligența sa nativă, cât şi prin râvna cu care-şi păstorea credincioşii.
Şi aceasta pentru că părintele Todor iradia în jur iubire, respect și prietenie sinceră pentru toți. Casa lui parohială era un loc de întâlnire pentru preoţi şi credincioşi, unde se „învăţau”, ca într-o şcoală, lucruri frumoase şi deosebite pentru toţi.
În aceşti ani de rodnică preoţie, a născut suflete pentru împărăţia lui Dumnezeu, a mângâiat pe cei întristaţi, a ajutat pe cei obidiţi, a dăruit eliberarea de sub povara greșelilor multor suflete, prin puterea Tainei Sfintei Preoţii, a fost vasul ales al Domnului prin care Duhul Sfant Își revarsă cu îmbelşugare darurile Sale peste oamenii credincioși. Pentru că și-a făcut doar datoria și nimic mai mult, dar și-a făcut-o cu o exemplară dăruire și devotament, Episcopul Emilian i-a acordat distincția bisericească de sachelar în data de 6 octombrie 1985.
Începând cu data de 11 iulie 2017 părintele s-a îmbisericit pe seama Parohiei Meșcreac cu filia Leorinț. În cursul zilei de marți, 8 septembrie 2026, părintele a trecut la cele veșnice. Slujba de înmormântare a vrednicului de pomenire părinte Todor Nicula va fi oficiată de către Întâistătătorul Eparhiei noastre, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu, vineri, 11 septembrie 2026, începând cu ora 12.00, la biserica parohială cu hramul „Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din Meșcreac.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!
Pr. Ioan Bogdan,
Protopop al Aiudului
Știri din zonă
Sărbătoarea Hărniciei și Gustului Local: Ziua Grădinarului 2026, la Leorinț
Localitatea Leorinț, din comuna Rădești, a adus astăzi, 6 septembrie 2026, pe terenul „Național Leorinț”, comunitatea și valorile locale într-o zi de sărbătoare dedicată muncii pământului. „Ziua Grădinarului”, eveniment organizat de Primăria și Consiliul Local Rădești, în cadrul GAL „Pe Mureș și pe Târnave”, gazda manifestării fiind primarul Alin Nicula, respectiv viceprimarul Tibor Balazs, alături de reprezentanți ai administrației locale și județene.

A onorat sărbătoarea, ca de fiecare dată, președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, care a vizitat standurile și a asistat la spectacolul artistic.
Evenimentul a debutat cu un Tedeum, aparținănd părinților parohi ai bisricii Ortodoxe și greco – catolice din Rădești, Bisericii Ortodoxe din Meșcreac și ai Bisericii Reformate din Leorinț. Au participat: producători agricoli locali din satele Leorinț, Meșcreac și Rădești, care au prezentat cele mai frumoase produse de grădină cultivate în zonă.
Au ieșit în evidență standurile dedicate produselor din legume și fructe, precum și standul special cu produse (dulcețuri, murături, sucuri) procesate la microfabrica din localitatea Rădești. N-au lipsit deliciile specifice zonei: gulașul tradiționaal la ceaun și gustoasa zacuscă proaspătă.

Toate acestea au fost presărate de un veritabil spectacol folcloric susținut de ansambluri locale și artiști invitați, un program pregătit de organizatori care a adus folclorul în plin plan ce a inclus muzică populară, dansuri și momente susținute de artiști și tinere talente din GAL-urile județului Alba și nu numai.
Printre invitați s-au numărat Majoretele de la Zlatna, Denisa și Nicușor Balu & NexuS Band; Andrei Ciocan & formația Elite Orchestra; Roxana Moldovan; Roxana și Alexandru Bărăștean; Steluțe din GAL-uri; Ansambluri și formații de dansuri populare.
O secțiune importantă a programului a fost dedicată „steluțelor din GAL-uri”, fiind anunțați mai mulți copii și tineri: Dariana Oțel, Bianca Marian, Andrei Ladaru, Elena Goga, Maria Chiriac, Andrei Iacob, Amira Pătruțiu, Antonia Pătruțiu, Amalia Buța, Isabel Albu, Alexandru Zaharie, Daria Șipoș, Beatrice Popa și David Bocșa, alături de Bogdan Șerban, Sabrina Rațiu și David Inel, Sofia Crișan.

Programul a fost completat de momente susținute de Alfred Garduli, Ionuț și Pavel Pașca, precum și de ansamblurile Pipacs Denisa și Nicușor Balu, alături de Nexus Band, Andrei Ciocan și formația Elite Orchestra, precum și Roxana Moldovan. De asemenea, pe scenă au urcat Roxana și Alexandru Bărăștean, dar și Doinа AmpoiuluiCiumbrud, Doina Aiudului, Mirăslăiana, Plaiuri Noșlacene și formația de dansuri populare din Băgău.
O contribuție remarcabilă a avut prestația prezentatoarei Viorica Vîlcea, care a dat o ținută de valoare spectacolului artistic.
Evenimentul s-a încheiat ca și la edițiile anterioare cu un atractiv foc de artificii.
Constantin PREDESCU
Știri din zonă
Salvamontiștii din Alba, intervenție pentru salvarea a doi turiști blocați pe Piatra Secuiului
Intervenție de urgență, sâmbătă seara, la Piatra Secuiului, unde doi turiști din Oradea au rămas blocați într-o zonă abruptă, după ce au părăsit traseul turistic.

Cei doi au decis să abordeze o rută dificilă din zona Grotei Studenților, încercând să ajungă spre creasta Pietrei Secuiului. Pe măsură ce terenul a devenit tot mai abrupt, turiștii nu au mai putut nici să înainteze, nici să se retragă, astfel că au solicitat sprijinul salvatorilor montani.
O echipă din cadrul SPJ Salvamont-Salvaspeo Alba s-a deplasat la locul solicitării. Salvatorii au ajuns la cei doi turiști, i-au securizat și au început operațiunea de evacuare, folosind corzi pentru coborârea în siguranță din zona de abrupt.
Intervenția s-a încheiat în jurul orei 21:30. Cei doi turiști au fost recuperați în siguranță și, din fericire, nu au prezentat probleme medicale.
Salvamont Alba le recomandă turiștilor să nu părăsească traseele marcate și să nu abordeze rute de abrupt care le depășesc nivelul de pregătire și experiență. În zonele montane, o alegere greșită de traseu se poate transforma rapid într-o situație care necesită intervenția echipelor de salvare.
-



Din Județacum 5 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | aiudinfo.ro
-



Din Județacum 5 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | aiudinfo.ro
-



Mondenacum 5 luniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | aiudinfo.ro
-



Actualitateacum 5 luniNume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | aiudinfo.ro
-



Actualitateacum 10 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | aiudinfo.ro
-



Actualitateacum 11 luniMuncitor din Sri Lanka reținut de polițiștii din Aiud, după ce a furat banii angajatorului
-



Din Județacum 9 luniMesaje de Sfântul Nicolae 2025. Felicitări și urări de Moș Nicolae pentru cei dragi | aiudinfo.ro
-



Actualitateacum 11 luniKaufland Aiud, inaugurat în prezența oficialităților. Deschiderea pentru public va avea loc mâine




































