În dorinţa de a face faţă cheltuielilor curente de întreţinere şi administrare a municipiului, Primăria şi Consiliul Local Aiud vor să scoată bani şi din piatră seacă.

În acest scop, administraţia locală din municipiu, la cererea unor persoane fizice sau juridice, în ultimele 12 luni, a scos din patrimoniul local spre vânzare mai multe terenuri şi clădiri. Nu este treba noastră acum de ce vinde, cui vinde şi ce face cu banii colectaţi în acest mod, deşi sumele rezultate sunt bani publici. Acum ne interesează modul în care se evaluează aceste bunuri, fie că sunt terenuri sau clădiri.
În decursul anului trecut, s-au putut constata mari diferenţe de evaluare, care dau mult de gândit oricărui cetăţean care se apleacă cu atenţie asupra documentelor şedinţelor de consiliu local. Nimeni nu contestă calificarea şi autoritatea experţilor evaluatori, dar ne întrebăm de ce, dacă aceşti experţi autorizaţi folosesc aceleaşi metode legale, sau asemănătoare, de expertizare (ca să nu spunem metode identice), rezultă diferenţe foarte mari între  evaluările unor imobile aproape identice, sau situate practic unul lângă altul, având aceleaşi condiţii de stare fizică sau juridică. Spre exemplu, în cursul anului trecut (2013), la cererea primarului Mihai Horaţiu Josan, Consiliul Local al municipiului Aiud a aprobat expertizarea în vederea stabilirii preţului de vânzare şi vânzarea prin licitaţie a unui apartament situat într-o locuinţă colectivă din centrul municipiului, adică din zona A (strada Transilvaniei nr. 33). Expertul respectiv a ajuns la concluzia că acel apartament situat într-o clădire în stadiu avansat de degradare ar valora 17.200 de euro, adică 76.540 de lei, la un curs de 4,45 lei pentru un euro. După numai două luni de la acea expertiză, un alt expert evaluează o altă locuinţă, e drept că având o suprafaţă mai mică, dar situată la curte, în zona B (strada Ion Creangă nr.94), folosind, după cum este lesne de înţeles, aceleaşi metode legale de expertizare, şi concluzionează că respectivul imobil are o valoare de vânzare, direct chiriaşului, de exact 3.270 de euro,  mai bine spus 14.551,5 lei.
Exemplul cel mai grăitor, depistat de către consilierii municipali, care au şi cerut executivului reanalizarea situaţiei, s-a petrecut în şedinţa ordinară din luna august 2013, când preţurile a două parcele de teren situate una lângă alta erau atât de diferite încât nu puteai să nu te întrebi dacă nu este ceva necurat la mijloc, sau evaluarea a fost făcută „cu dedicaţie”. Atunci, în luna august, experţii au decis că un metru pătrat de teren situat în strada Gării, înscris în CF nr. 79767 Aiud, nr. top./cad. 79767, putea fi vândut cu 14 euro/ mp, iar „peste gard”, tot pe strada Gării, în imediata apropiere, terenurile înscrise în CF 82844 Aiud, CF 82843 Aiud, CF 2736 Aiud şi CF 83737 Aiud, cu suprafaţa totală de  4675 mp, se puteau vinde cu doar 8 euro un metru pătrat. Diferenţa dintre cele două terenuri era că unul era „dincolo de gard” şi că evaluările au fost făcute nu de unul, ci de doi experţi diferiţi agreaţi de către executiv.
Exemple de diferenţe nu numai mari, ci chiar foarte mari, între diversele expertize făcute în anii de după evenimentele din decembrie 1989, evenimente după care fiecare administraţie publică poate să vândă ce vrea şi cât vrea, se pot da cu miile sau zecile de mii, nu numai în judeţul Alba, ci oriunde în ţară. Principala problemă sunt experţii evaluatori, care bineînţeles că lucrează după aceleaşi normative şi reguli aprobate de legiuitor, dar care fac expertizări ce te pun în situaţia de a-ţi ridica întrebări şi de a te interesa ce şi cum se vinde şi mai ales cum şi de ce se „subţiază” patrimoniul public al unei administraţii locale. Poate că din această cauză unii experţi includ în raportul de evaluare clauze de aşa zisă „nepublicare”, prin care interzic difuzarea prin birorile de relaţii publice, publicitate, ştiri etc., a oricăror date ale expertizei respective. Să fie oare un secret ce se face şi cum se gospodăreşte sau se risipeşte domeniul public al municipiului?  Nu cred aşa ceva, însă cred că persoanele responsabile care veghează la respectarea legalităţii, ar trebui să facă ceva în acest sens.

FOTO: ARHIVĂ