După părerea primarului Gligor Barabaş (foto), cel mai ieftin teren agricol din judeţ şi probabil şi din România, aşa cum a fost considerate terenurile din comuna Fărău, a devenit unul dintre cele mai scumpe.

Aceasta nu prin faptul că preţul a crescut semnificativ, ci din cauză că nimeni nu mai vinde nimic. Gligor Barabaş spune că în contextul în care peste tot preţurile terenurilor agricole au crescut foarte mult, acest lucru trebuia să se întâmple şi în Fărău. Barabaş ne-a declarat că: „La această oră preţul unui hectar de teren agricol este de aproximativ 900-1.000 de euro, creşterea fiind semnificativă dacă stăm şi ne gândim că în urmă cu doar câţiva ani acelaşi hectar se vindea cu 3 până în 5 milioane de lei vechi. Nu mai vinde nimeni nimic. Chiar în urmă cu câteva zile au fost prin comună şi pe la primărie câţiva cetăţeni maghiari care vroiau să cumpere 200 de hectare. Cum au venit aşa au şi plecat. Nu au găsit ce căutau!”. Primarul Barabaş mai spune că deşi comuna are suprafeţe agricole întinse, aproximativ 6.000 de hectare, iar populaţia este îmbătrânită şi că multe dintre terenuri mai rămân, încă, necultivate, stăpânii lor nu le scot la vânzare. Edilul crede că preţul crescut al terenurilor agricole se mai poate explica şi prin faptul că în zonă a crescut semnificativ numărul animalelor, fapt care necesită o cantitate mare de furaje. În plus, în ultima perioadă, depopularea a stagnat iar primarul crede că acest lucru se datorează şi faptului că au fost refăcute şi modernizate drumurile de acces înspre şi dinspre comună. Întrebat fiind dacă se teme că începând de anul viitor, când cetăţenii străini pot cumpăra terenuri agricole în România, crede că există posibilitatea ca o parte dintre acestea să trecă în proprietatea acestora, Barabaş ne-a declarat: „Nu străinii sunt problema. Ei nu au cum să cumpere ceva care nu este de vânzare. Oamenii nu mai vând terenurile şi dacă le vând atunci cer un preţ mare raporat la categoria şi calitatea terenului. Cea mai mare temere a noastră este că s-ar putea să rămânem fără păşuni, tocmai acum când efectivele de animale au crescut la cifre pe care în urmă cu 15 ani nici nu le visam. Noile reglementări de despăgubire pentru imo­bilele luate de regimul comunist s-ar putea să ne lase fără cele 400 de hectare de păşuni, care sunt cuprinse în fondul de despăgubire constituit la nivel naţional. La fel ca la noi vor fi şi multe alte comune în care patrimoniul lor secular va intra în proprietatea altora, care probabil nici măcar nu au auzit de numele acestor comune”.

Dorel LAZĂR

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Aiud Info și pe GOOGLE NEWS