Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a sancționat administrativ Inspectoratul de Poliție Județean Alba pentru că nu a amplasat o plăcuţă în limba maghiară pe sediul postului de poliţie din comuna Rimetea. Deciza a fost contestată în înstanţă de instituţia din Alba Iulia, iar procesul se află în prezent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a constatat în decembrie 2015 existenţa unui tratament diferenţiat, discriminatoriu şi a recomandat amplasarea unei plăcuţe bilingve, în limba română şi maghiară, pe sediul postului de poliţie din Rimetea.

Sesizarea a fost depusă de către un locuitor din comuna respectivă, care şi-a motivat solicitarea prin aceea că în această localitate 85% din populaţie este de etnie maghiară.

Colegiul Director al CNCD a stabilit că natura discriminatorie a situaţiei reclamate decurge tocmai din faptul că ”se impunea un tratament diferenţiat aplicat reprezentanţilor minorităţii care îndeplineşte ponderea legală, de natură a le crea acestora un privilegiu legitim în sensul liberului acces la informaţiile de interes public în limba minoritară (maternă), fiind încălcat dreptul petentului de a utiliza limba maternă, reglementat de art.76 din Legea nr. 215/2001”. Ca atare, Colegiul Director a constatat existenţa unui tratament diferenţiat, discriminatoriu, potrivit art.2 alin.1, art.10 lit.h) din OG nr. 137/2000 şi a recomandat părţii reclamate ca pe viitor să remedieze situaţia prin amplasarea plăcuţei bilingve, în limbile română şi maghiară, acolo unde legislaţia impune acest lucru. IPJ Alba a contestat decizia Consiliului în instanţa de judecată.

”Curtea constată că inscripţionarea doar în limba română a denumirii Secţiei de Poliţie din Rimetea, aflată în subordinea reclamantului IPJ Alba, reprezintă o diferenţiere. Fapta de discriminare este determinată de existenţa unui criteriu, iar între diferenţiere şi criteriu trebuie să existe un raport de cauzalitate. Curtea reţine criteriul lingivistic ca fiind cauza diferenţierii, criteriu strâns legat de apartenenţa etnică, având în vedere faptul că drepturile lingvistice se referă la membrii comunităţilor etnice şi nu la persoanele care vorbesc sau nu o anumită limbă. O faptă poate fi considerată discriminatorie dacă atinge un drept, oricare dintre cele garantate de tratate internaţionale ratificate de România sau cele prevăzute de legislaţia naţională. Dreptul la a avea inscripţii inclusiv în limba maternă este reglementat şi de Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, prin art.19 şi art. 76 alin. 4, precum şi de Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare (în continuare Carta), ratificată de România prin Legea nr. 282/2007”, se afirmă în motivarea deciziei de la Curtea de Apel Alba Iulia.

Reprezentanţii IPJ Alba au solicitat anularea deciziei de sancţionare pentru discriminare pe motiv că dispoziţiile legale care consacră dreptul la folosirea limbii materne de către minorităţile naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere semnificativă, cum este şi cazul comunei Rimetea, se aplică numai în raport cu autorităţile administraţiei publice locale, instituţiilor publice în subordinea acestora, precum şi serviciilor publice deconcentrate şi că folosirea limbilor minorităţilor naţionale se face strict în raport cu acestea din urmă, însă nu şi în raport cu structurile aparţinând Ministerului Afacerilor Interne.

Curtea de Apel Alba Iulia a menţinut hotărârea de sancţionare pentru tratament discriminatoriu. Procesul se află în prezent în faza de judecată a recursului formulat de juriştii instituţiei, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.