După un experiment care a durat peste trei ani şi a costat bani buni, cele 16 unităţi administrativ-teritoriale care au constituit pilonii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Alba de Jos” se clatină puternic.

Cel mai mare contributor al asociaţiei, municipiul Aiud, s-a retras, lăsând celelalte unităţi administrative să se descurce cum pot, dacă vor ca asocierea să meargă mai departe lÎncepând cu luna octombrie a acestui an, ADI „Alba de Jos” a rămas şi fără sediu. Se pare că proiectul de acum mai bine de trei ani al administraţiei locale din Aiud de a pune bazele şi a pune la muncă Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Alba de Jos” se cutremură serios şi dă semne de slăbiciune. Consilierii locali aiudeni au aprobat recent, printr-un proiect de hotărâre, retragerea municipiului Aiud din această asociere. Aceştia au anulat şi actul administrativ prin care acordau un spaţiu asociaţiei, unde aceasta îşi putea organiza întâlnirile şi unde putea să-şi elaboreze unele hotărâri menite să ducă la dezvoltarea arealului de competenţă.
După adoptarea în primele luni ale anului 2012 a hotărârilor de participare la constituirea ADI „Alba de Jos”, emise de către 16 consilii locale (Municipiul Aiud, în calitatea sa de iniţiator al proiectului, a solicitat şi a primit din partea Ministerului Justiţiei dovada disponibilităţii numelui asociaţiei, valabilă până în luna decembrie a anului în curs), următoarele demersuri făcute au urmărit finalizarea procedurilor de înregistrare a ADI „Alba de Jos” ca persoană juridică, lucru de altfel pus în practică, fapt pentru care fiecare dintre cele 16 unităţi administrative locale a plătit în fiecare an (timp de trei ani) o cotizaţie în funcţie de numărul de locuitori pe care-i avea.
La data la care se făceau aceste prime demersuri, fostul primar al municipiului Aiud declara presei: „Consiliul Local Aiud, la fel ca celelalte 15 consilii locale ce fac parte în acest moment din asociaţie, a înţeles oportunitatea acestui proiect care va asigura în viitorul apropiat o dezvoltare integrată a zonei. În perioada imediat următoare, actul constitutiv şi statutul vor fi autentificate. Aceste demersuri iniţiale, pe care le-am făcut în acest an, cer o perioadă de timp pentru a fi finalizate, dar sunt convins că într-o perioadă scurtă de acum înainte, ADI «Alba de Jos» va începe să funcţioneze, iar rezultatele bunei cooperări dintre membri vor fi resimţite de comunităţile noastre”.
Este adevărat ceea ce a spus atunci primarul municipiului. Primul pas comun înspre înfiinţarea polului de dezvoltare dorit de primarul Aiudului, în care să se concentreze întreaga zonă Aiud-Ocna Mureş, a fost făcut, iar asociaţia de dezvoltare intercomunitară a primit, în acceptul tuturor, denumirea „Alba de Jos”. Obiectivul esenţial al asociaţiei, conform statutului adoptat, a fost acela de a reuni localităţile în eforturi comune de dezvoltare din punct de vedere economic, social, cultural, de modernizare a infrastructurii şi a transportului, precum şi de dezvoltare integrată a serviciilor de sănătate şi învăţământ.
Atât. De trei ani nu s-a mai făcut nimic în afară de a se vira banii de cotizaţie în contul asociaţiei, bani care au fost repede cheltuiţi pentru plata salariilor celor care o deserveau şi pentru o „Strategie de dezvoltare a ADI Alba de Jos”. În rest nimic, niciun fel de demers în sensul atragerii de sume pentru dezvoltare locală. Nimic, doar tăcere. Faptul a fost sesizat de către aleşii locali ai municipiului Aiud, iar 17 consilieri dintre cei 19 au votat pentru retragerea din asociaţie, proiectul propus de primarul actual Oana Badea fiind adoptat. Ce au reproşat cei din administraţie asociaţiei ADI „Alba de Jos”? Totul! În primul rând faptul că de la începuturi până acum, din bugetul local au fost viraţi în contul asociaţiei nici mai mult, nici mai puţin decât 71.257 de lei drept cotizaţie, fără a avea un beneficiu pentru municipalitate sau locuitori.
Noul administrator public al municipiului Aiud, Liviu Florea, a afirmat în cadrul raportului de specialitate care a stat la baza hotărârii de retragere faptul că printr-o societate de tipul celui ca ADI Alba, nu ar fi posibilităţi de finanţări europene, că prin retragerea din asociaţie municipalitatea preîntâmpină „cheltuirea fondurilor publice fără a avea o justificare obiectivă” şi că „nu există vreun contract în derulare în cadrul asociaţiei sau vreun angajament din partea municipiului Aiud (sau a vreunui asociat, de altfel), în numele asociaţiei cu terţi”.
Potrivit procesului verbal al şedinţei AGA a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Alba de Jos”, primarul localităţii a afirmat că municipiul Aiud se va retrage din asociaţie şi că nu vrea să influenţeze nicio altă unitate administrativă, numai că în urma unei şedinţe de analiză, a rezultat faptul că „pe axele de finanţare externe nu se pot accesa fonduri europene prin intermediul asociaţiei. Aşa cum este configurată asociaţia în acest moment, nu există vreun proiect care să fie valabil pentru cele 16 unităţi care o compun. Specificul localităţilor este diferit, există atât zone urbane cât şi zone rurale în asociaţie, şi acest lucru face imposibilă depunerea unui proiect integrat, care să producă beneficii pentru toate entităţile implicate. Condiţiile de eligibilitate existente pe aceste axe de finanţare nu prevăd posibilitatea ca acest fel de asociaţii ca cea în discuţie să poată aplica”.
Fără să vrem, va trebui să dăm dreptate celor care „strâmbă din nas” şi vor să se retragă. Opiniile sunt şi pro, şi contra. Adevărul este, cel puţin deocamdată, că ADI „Alba de Jos” a produs doar promisiuni şi a cheltuit sume destul de frumoase, având în vedere că fiecare localitate urbană trebuie să contribuie cu câte un leu pentru fiecare locuitor existent în scriptele birourilor de evidenţă a populaţiei, la care se mai adaugă şi contribuţiile celorlalte 13 administraţii locale rurale.
Promisiunile au fost destul de multe. Cea mai mare şi mai „grozavă” a fost cea cu îndiguirea şi regularizarea râului Mureş, afirmată de fostul preşedinte al ADI „Alba de Jos” în cadru festiv, la Noşlac, cu ocazia unei sărbători populare. Mai nou, Adunarea Generală a Acţionarilor Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Alba de Jos” a stabilit, în 13 martie 2015, proiectele prioritare pentru anul respectiv, făcând şi un studiu de fezabilitate, în vederea stabilirii viabilităţii acestor proiecte, pentru ca ulterior să fie făcuţi toţi paşii pentru atragerea fondurilor europene în acest scop. Printre proiectele dorite de membrii AGA au fost: dezvoltarea unui depozit en-gros de legume şi fructe; dezvoltarea unui depozit de cereale, prevăzut cu uscător şi restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural şi natural, modernizarea infrastructurii conexe în microregiunea Alba de Jos, toate corelate prin acţiuni de marketing şi promovare turistică. Lucrurile au rămas, cel puţin deocamdată, în suspans. Rămâne de văzut dacă cei 15 membri care vor mai continua împreună în asociaţie se vor pune cu adevărat pe treabă şi vor căuta surse de finanţare. Este vorba despre unităţile administrativ-teritoriale: Livezile, Rîmeţ, Rimetea, Ponor, Rădeşti, Teiuş, Ocna Mureş, Unirea, Noşlac, Fărău, Cetatea de Baltă, Şona, Sîncel, Jidvei şi Aţintiş, judeţul Mureş.

Dorel LAZĂR