Ca în fiecare an de la revoluţia din decembrie 1989, în data de 14 septembrie, cu ocazia sărbătorii ortodoxe Înălţarea Sfintei Cruci, municipiul Aiud este cel ce adună şi găzduieşte supravieţuitorii cruntului regim suferit în „zarca” penitenciarului de tristă amintire.

Cu această ocazie, la Aiud, în apropierea monumentului „Calvarul Aiudului”, la schitul cu hramul „Înăl­ţarea Sfintei Cruci”, zeci de foşti deţinuţi politici, schingiuiţi şi prigoniţi de regimul comunist, vin să se revadă, să se roage şi să-i comemoreze pe cei care s-au jertfit pentru crezul lor şi au luptat împotriva politicii staliniste instituite după alegerile simulacru din anii patruzeci.
Însă, în fiecare an, numărul lor este din ce în ce mai mic. Vârsta şi bolile contactate în beciurile aiudene răresc din ce în ce mai tare numărul luptătorilor anticomunişti. În acest an, doar puţin peste 150 de cetăţeni, veniţi de peste tot din ţară, au fost prezenţi lângă monumentul închinat celor ce au murit la Aiud, pentru a participa la slujba de priveghere a osemintelor celor aproape 700 de martiri şi la slujba de pomenire a acestora. Mulţi dintre cei prezenţi şi cei care astăzi nu mai sunt şi-au purtat, zeci de ani, crucea în „zarca” Aiudului şi nu şi-au pierdut credinţa într-un viitor mai bun. „Deşi rana lăsată în sufletul nea­mului românesc de regimul exter­minator comunist este greu vindecabilă, “sfinţii” din închisorile comuniste, pe care Dumnezeu i-a ales să ducă greutatea păcatelor noastre pe Golgota acestei ţări, ne-au lăsat drept moştenire nădejdea mântuirii prin rugăciunile lor. Nicicând poporul acesta nu trebuie să uite jertfa şi credinţa lor, iar tinerii ar trebui să ştie faptul că cei ce nu mai sunt s-au jertfit pentru ca ei să trăiască liberi”, spunea unul dintre puţinii foşti „locatari” ai închisorii aiudene prezenţi în preajma monumentului.
La fel ca în anii trecuţi, lângă impresionantul monument pe care 14 cruci, aidoma a 14 apostoli ce poartă pe umeri simbolul credinţei, crucea dătătoare de speranţă, monument ridicat în locul denumit „Râpa robilor”, unde au fost risipite osemintele martirilor, au fost prezenţi unii dintre puţinii închişi la Aiud, urmaşi ai deţinuţilor politici şi reprezentanţi ai: Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, ai Mişcării Legionare, ai Noii Drepte Româneşti şi ai Fundaţiei „Ioan Gavrilă Ogoranu”, reprezentată de Baciu Coriolan. Cei prezenţi s-au rugat împreună în osuarul impunătorului monument transformat în capelă, au depănat amintiri şi i-au atenţionat pe cei prezenţi asupra pericolului pe care-l reprezintă apariţia regimurilor totalitare şi negarea credinţei şi existenţei lui Dumnezeu şi a mântuitorului Iisus Hristos. Unii au folosit prilejul de a face apologia unor mişcări politice naţionaliste, oferind spre vânzare literatură propagandistică sau oferind diverse pliante şi publicaţii. Cei mai mulţi dintre împuţinaţii foşti deţinuţi politici s-au mulţumit să se roage şi să se închine în faţa osemintelor devenite sfinte, atât pentru ei, cât şi pentru întreaga naţiune. Alţii au pus în vânzare cărţi în care povestesc lumii despre ceea ce au pătimit ei, fie în calitatea de luptători anticomunişti în munţi, sate sau oraşe, fie în închisorile vremii.
Sfinţit în anul 2000 de ÎPS Bartolomeu, el însuşi deţinut al închisorii aiudene, monumentul realizat la iniţiativa puţinilor supravieţuitori ai închisorilor, ridicat în acest loc (denumit în ‘47-’64 „Râpa robilor”) şi considerat ca fiind „un simbol al biruinţei lui Hristos, prin aleşii săi, faţă de înaintemergătorii lui Antihrist”, este mărturie trainică a voinţei celor ce s-au jertfit pentru ţară şi popor şi locul în care şi-au găsit odihna osemintele martirilor din închisoarea aiudeană. În imediata apropiere a monumentului se află, încă în construcţie, biserica schitului, ce în curând va fi o mănăstire care cu siguranţă se va bucura de vizita a zeci de mii de credincioşi.

Dorel LAZĂR