Ca în fiecare an de la Revoluţia din Decembrie 1989, în data de 14 septembrie, cu ocazia sărbătorii ortodoxe „Înălţarea Sfintei Cruci”, municipiul Aiud este cel ce adună şi găzduieşte supravieţuitorii cruntului regim suferit în „zarca” penitenciarului de tristă amintire.

În apropierea Monumentului „Calvarul Aiudului”, la Schitul cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”, zeci de foşti deţinuţi politici, schingiuiţi şi prigoniţi de regimul comunist, vin să se revadă, să se roage şi să-i comemoreze pe cei care s-au jertfit pentru crezul lor şi au luptat împotriva politicii staliniste instituite după alegerile simulacru din anii ‘40. Însă, în fiecare an numărul lor este din ce în ce mai mic. Vârsta şi bolile contactate în beciurile aiudene răresc din ce în ce mai tare numărul luptătorilor anticomunişti. În acest an, doar puţin peste 200 de cetăţeni, veniţi de peste tot din ţară, au fost prezenţi lângă monumentul închinat celor ce au murit la Aiud, pentru a participa la slujba de priveghere a osemintelor celor aproape 700 de martiri şi la slujba de pomenire a acestora.
Mulţi dintre cei prezenţi şi cei mulţi care astăzi nu mai sunt şi-au purtat, zeci de ani, crucea în „zarca” Aiudului şi nu şi-au pierdut credinţa într-un viitor mai bun.
La fel ca anii trecuţi, lângă impresionantul monument ce reprezintă 14 cruci, ce poartă pe umeri simbolul credinţei, crucea dătătoare de speranţă, monument ridicat în locul denumit “Râpa robilor”, unde au fost risipite osemintele martirilor, au fost prezenţi unii dintre puţinii închişi la Aiud, urmaşi ai deţinuţilor politici şi reprezentanţi ai: Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, ai Mişcării Legionare, ai Partidului Pentru Patrie, ai Noii Drepte Româneşti, Fundaţiei „Ioan Gavrilă Ogoranu” reprezentate de Coriolan Baciu şi, pentru prima oară lângă monumentul eroilor martiri, o delegaţie a Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei conduse de Mircea Trifu.
Unii au folosit prilejul de a face apologia unor mişcări politice naţionaliste, oferind spre vânzare literatură propagandistică sau oferind diverse pliante şi publicaţii. Cei mai mulţi dintre împuţinaţii foşti deţinuţi politici s-au mulţumit să se roage şi să se închine în faţa osemintelor devenite sfinte, atât pentru ei, cât şi pentru întreaga naţiune. Alţii au pus în vânzare cărţi în care povestesc lumii despre ceea ce au pătimit ei fie în calitatea de luptător: anticomunişti în munţi, sate sau oraşe, fie în închisorile vremii.
Sfinţit în anul 2000 de ÎPS Bartolomeu, el însuşi deţinut al închisorii aiudene, monumentul realizat la iniţiativa puţinilor supravieţuitori ai închisorilor, ridicat în acest loc (denumit în ‘47-’64 “Râpa robilor”) şi considerat ca fiind “un simbol al biruinţei lui Hristos, prin aleşii săi, faţă de înaintemergătorii lui Antihrist”, este mărturie trainică a voinţei celor ce s-au jertfit pentru ţară şi popor, dar şi locul în care şi-au găsit odihna osemintele martirilor din închisoarea aiudeană.
După slujba de comemorare şi depunerea de coroane, începând cu ora 14.00, în sala de festivităţi a Primăriei Aiud a avut loc un simpozion dedicat celor care au suferit în închisori şi a fost lansată o deosebit de interesantă carte memorialistică semnată de Virgil Maxim, cel care a supravieţuit timp de 22 de ani în închisorile-lagăr de exterminare ale regimului comunist. Intitulată „Imn pentru crucea purtată”, cartea lui Virgil Maxim prezintă în câteva capitole, mai mult schiţate, personalităţile unor martiri pe care i-a cunoscut şi împreună cu care a suferit în închisorile vremii, printre aceştia numărându-se: Traian Trifan, Marian Traian, Anghel Papacioc, preotul Vasile Serghie, Valeriu Gafencu, Constantin Oprişan şi mulţi alţii.

Dorel LAZĂR