Vechi mărturii ale continuităţii neamului românesc.

Biserica monument istoric „Naşterea Fecioarei Maria” din Gârboviţa se află pe un deal din partea nordică a satului. Biserica este construită din piatră cu ziduri groase, are aspectul unei construcţii arhaice cu naos, pronaos, altarul poligonal nedecroşat şi turnul ataşat pronaosului pe partea de vest. Dimensiunile bisericii sunt relativ mici – lungimea totală fiind de 16 m, având următoarele dimensiuni în interior: baza turnului cu suprafaţa de 2,80 m lungime şi 2,50 m lăţime, apoi pronaosul având lungimea de 4,43 m şi lăţimea de 4,47 m, naosul având lungimea de 5,87 m şi lăţimea de 4,65 m şi altarul de formă poligonală cu o lungime de 2,90 m. În decursul timpului biserica a suferit mai multe transformări, cea mai importantă fiind în anul 1818, când s-au mărit ferestrele şi s-a renovat turnul, iar în anul 1928, turnul a fost acoperit cu tablă iar restul acoperişului rămâne cu şindrilă până la renovarea din anul 1966.
Vechimea acestei biserici este descrisă de părintele călugăr Toma Gherasimescu în anul 1965 când administra parohia, ca fiind încadrată „în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, după invazia tătară de la anul 1241”. Pentru aceste afirmaţii părintele Toma Gherasimescu a folosit următoarea bibliografie: Sematismul de la Blaj din 1900, Conscripţiile Klein 1733, Conscripţiile lui Bucow din 1760-1762, Iczkovits Emma – Az erdélyi Fehér Megye a Középkorban p. 60 (Transilvania în timpul Evului Mediu judeţul Alba, pag. 60). Reiese de aici că biserica „Naşterea Fecioarei Maria” din Gârboviţa şi Mănăstirea veche din Râmeţ cu hramul „Izvorul Tămăduirii” sunt poate cele mai vechi biserici din Transilvania.
Biserica „Naşterea Fecioarei Maria” din Gârboviţa a fost construită de un grof din Aiud care şi-a lăsat numele scris pe o plăcuţă care se află pe zidul din nord al bisericii: „eu Mihai împreună cu perechea (muierea) mea am construit biserica Isus Hristos”.
Biserica a fost construită prin munca oamenilor din sat care făceau multe zile de lucru în afară de obligaţiile iobăgeşti. Eforturile oamenilor au fost mari, având în vedere că satul Gârboviţa pe atunci avea sub 30 de familii. Populaţia era în totalitate românească.
În anul 1942, din cauza unei alunecări de teren, pereţii bisericii au crăpat, bolta la fel, turnul s-a dezlipit. Tot ce a fost în biserică
s-a mutat la şcoală, într-o sală unde s-au rugat credincioşii până în anul 1950 când s-au mutat la casele parohiale. După ce s-a părăsit biserica, timpul a măcinat-o şi a ajuns o ruină. Prin crăpăturile zidurilor treceau oile şi alte animale, în bisericuţă.
În octombrie 1965 a ajuns preot la Gârbova de Sus, părintele dr. Toma Gherasimescu, iar cum biserica din Gârboviţa era filie a bisericii din Gârbova de Sus, părintele Toma Gherasimescu (1903-1975) în a cărui subordine se afla biserica din Gârboviţa, a început demersuri şi drumuri pe la Aiud şi Cluj în vederea restaurării monumentului istoric Biserica „Naşterea Fecioarei Maria” Gârboviţa. Ajutat şi de preotul – istoric Atanasie Popa, care în perioada aceea era cercetător al Institutului de Istorie şi Arheologie al Academiei Române – secţia de Istoria Artei, Cluj şi de istoricul de artă Gheorghe Arion – tot din Cluj, precum şi de alţi oameni şi instituţii, a reuşit ca în anul 1966 să înceapă lucrările de restaurare a bisericii. Un deviz întocmit de către Secţia de Sistematizare şi Arhitectură a Sfatului Popular raional Aiud, prevedea că era necesară suma de 47.000 lei pentru această reparaţie. S-au remediat zidurile, bolta, turnul, s-au construit două contraforturi perpendiculare plasate la punctele de îmbinare a naosului cu altarul, s-a schimbat acoperişul din şindrilă cu ţiglă şi s-a ras varul alb care acoperea frescele – pictură murală de mare valoare – din absida altarului şi iconostas. Lucrările au durat până prin anii 1970-71, când localnicii au putut din nou, după treizeci de ani, să se roage în biserică, datorită strădaniei părintelui Toma Gherasimescu.
Ca elemente de arhitectură biserica are diverse ornamente deasupra ferestrelor turnului, apoi în partea de sus a turnului, de o parte şi de alta, este litera M, formată dintr-un ornament frumos care simbolizează Brâul Maicii Domnului, apoi în interior mai are pe bolta de la intrare un ornament de formă rotundă, iar în peretele din partea sudică a altarului are o fereastră ornamentală de formă rotundă, formată din cinci mici luminatoare rotunde. În altar biserica are o masă de piatră cu inscripţia: ”Is Hs NIKA. Eu Floare Gheorgie dină Hidişu (am făcut) această masă”. Clopotul mic al bisericii are inscripţionat pe el anul 1710.
Scara pe care se urcă în turnul bisericii este făcută din trunchiul unui copac cu diametru de 25-30 cm, având o lungime de aproximativ 4 m, iar fiecare treaptă înseamnă o porţiune tăiată în trunchiul copacului pe care s-a montat o bucată de scândură pe care se pune piciorul, aceste bucăţi de scânduri fiind făcute din acelaşi copac.
După Semantismul de la Blaj din anul 1900, Parohia Gârboviţa pe timpul episcopului Inocenţiu Micu Klein era „curat românească şi număra 24 de familii greco – catolice cu 120 de suflete. Biserica avea 100 de iugăre de pământ arător. Casă parohială nu era. Preot pe acel timp a fost părintele Medrea”. Mai târziu, parohia a trecut la greco-orientali, însă în anul 1820 a revenit din nou la greco-catolici. Cine era preot pe timpul trecerii nu se ştie. De la 1823 până la 1852 a fost preot Teodor Ciungan. De la 1852 până la 1853 a fost administrator preotul Ioan Nicola din Gârbova de Jos. De la 1853 la 1875 a fost preot Sebastian Albani (bunicul ziaristului Tiron Albani din Gârbova de Sus – artizan al Marii Uniri de la 1918). De la 1875 au fost preoţi: Vasile Dancea, Corneliu Popa, Laurenţiu Stâncel, Octavian Pop şi părintele Traian Pop din anul 1942 până în anul 1949 când, în urma unificării bisericilor, Gârboviţa s-a afiliat la biserica ortodoxă Gârbova de Sus.
Casa parohială s-a construit în anul 1896, din piatră de vale.
Cântăreţi la biserică au fost: Nicolae Tricu, Ilie Botei, Ioan Sârbu, Ieronim Muntean şi Atanasie Cobliş, iar coratări (epitropi): Alexiu Muntean, Samoilă Dan şi Gavrilă Tric.
Informaţiile sunt luate din Semantismul de la Blaj, anul 1900, pag.122.
Ca reper turistic, Biserica „Naşterea Fecioarei Maria” din Gârboviţa merită văzută, ea dăinuie de peste 700 de ani – având elemente suficiente care îi dovedesc vechimea – pe un deal deasupra satului, într-o panoramă deosebit de frumoasă, este bine întreţinută de localnici în frunte cu preotul Adrian Ciontea, biserica se află pe Lista Monumentelor Istorice având codul de clasificare AB-II-m-B-00227.
Pe acelaşi traseu turistic intrând din şoseaua E81 pe drumul judeţean 79, între Aiud şi Teiuş, se mai pot vizita Monumentul istoric „Biserica din Deal” Gârbova de Sus – la trei km distanţă, Rezervaţia naturală Punct fosilifer „Pârâul Bobii” Gârbova de Sus, Goronul lui Năchită – monument al naturii, Pădurea Sloboda şi multe alte frumuseţi cu care ne răsfaţă natura.
Istina SIMA, preşedintele Cerculului ASTRA Grigorie SIMA, Despărţământul Ovidiu HULEA  Aiud.