La această dată, reţeaua de medicină şcolară, care în trecut a funcţionat foarte bine, este în suferință. Lipsa dotărilor din cabinetele şcolare și mai nou a medicilor sunt impedimente grave în actul de prevenție și depistare precoce  unor maladii.

Cu toate acestea medicii şcolari se străduiesc să facă față tuturor cerințelor pentru a asigura un minim de siguranță sanitară în școli. Împuținați numeric, dar conștienți de misiunea lor medicii școlari muncesc „pe rupte” pentru a face față cerințelor actuale.

La fel ca și în orice oraș din România, în Aiud, în decursul unului trecut, medicii școlari nu și-au mai văzut capul de treaba. Cel puțin așa rezultă din raportul de activitate pentru anul 2018 al Dispensarului de medicină școlară din municipiu, fapt care ne îndreptățește să spunem că deși uni afirmă că medicii școlari nu-și au rostul și că iau banii degeaba, lucrul nu este adevărat.

Potrivit raportului anual de activitate al medicilor școlari din Aiud aceștia nu numai că au avut o activitate febrilă, ba chiar s-ar putea spune că au avut o activitate de-a dreptul epuizantă, nemaivăzându-și capul de treabă.

Astfel, la un calcul sumar reiese că în decursul unui an (2018) cei doi medici școlari, împreună bineînțeles cu asistenții lor, au reușit să facă măsurători somatometrice pentru 2997 de elevi, adică prin mâinile lor au trecut și au fost măsurați, în jur de 250 de elevi într-o lună sau cam 12 -13 pe zi, aceasta neținând seama de vacanţele de peste an. Tot în această perioadă acești medici au făcut triaje epidemiologice efectuând peste 14.000 mai exact 14871 examinări și au făcut examinarea de bilanț a peste 2306 elevi.

În munca lor de prevenție acești luptători în halate albe au mai trebuit să prelucreze statistic datele de dezvoltare (înălțime, greutate, perimetru toracic și cranian) și să aprecieze nivelul și ritmul de dezvoltare pentru fiecare elev din municipiu. Mai mult de atât, personalul cabinetului medical şcolar din Aiud a trebuit să asigure asistența de specialitate în cele două sesiuni de examene (capacitate și bacalaureat), controlul copiilor care pleacă în tabere, întocmirea și arhivarea fișelor medicale. În plus de acestea aceștia trebuie să mai acorde consultații medicale, în anul 2018 efectuând nici mai mult nici mai puțin decât 1630 de astfel de consultații și tratamente medicale. Pe lângă acestea au instruit și domeniul sanitar aproape 350 de elevi.

Nici cei doi medici stomatologi nu au „șomat”, aceștia fiind asaltați de elevi.

În anul trecut conform raportului prezentat în fața Consiliului Local al Municipiului Aiud, aceștia au trebuit să acorde peste 5.000 de consultații și tratamente constând în  examinarea cavității bucale, depistarea anomaliilor dentomaxilare, sensibilizarea copilului privind periajul corect și au efectuat un număr de 4960 tratamente, din care aproximativ 1800 în școlile din satele aparținătoare sau componente a municipiului Aiud, tratamente ce au avut ca scop combaterea durerii, tratarea cariilor depistate, extracții, tratamente antiinflamatorii și tratamente ale leziunilor mucoasei.

Pe lângă cei patru medicii din Aiud și asistenții acestora, în România mai sunt aproximativ 1500 de alți medici școlari care sunt ajutați de peste 2500 de asistente medicale.

Cu toate că unii afirmă că multe dintre atribuțiunile acestor medici se suprapun peste medicii de familie și nu le văd rostul, iată că aceștia au și apărători, cadrele didactice care afirmă că în lipsa lor, a cadrelor medicale școlare, ele, cadrele didactice sunt „legare de mâini și de picioare” atunci când este vorba despre un elev accidentat sau unul căruia i s-a făcut rău în clasă, în astfel de cazuri singura soluție fiind să-i cheme pe părinți să-și ducă acasă sau la medic copilul, sau dacă este cazul, la cel mai apropiat spital.

Cu toate acestea asistența medicală activă și utilă realmente din școli s-a degradat odată cu spațiile și cu dotările lor, la fel ca și manualele elevilor. Prin unele localităţi aceasta a dispărut, practic, de tot. Mai funcționează doar teoretic, prin ceva asistente medicale, în general prezente „la cabinet”. Ca mijloace de intervenție, cabinetele medicale din școli dețin mai ales canapele, dulapuri metalice și ceva instrumentar bune de folosit ca decor și recuzită pentru filme cu medici din anii comunismului incipient de la noi.

Dorel Lazăr

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Aiud Info și pe GOOGLE NEWS