Un inedit şi interesant act de cultură s-a consumat la sfârşitul săptămânii trecute la Gârbova de Sus, localitate aparţinătoare municipiului Aiud. În prezenţa câtorva zeci de persoane, printre care s-au numărat nume ilustre ale culturii şi istoriei literare transilvane, specialişti în carte veche şi istorie literară, s-a lansat primul catalog de carte veche din Transilvania.

Cu această ocazie, în biserica satului a fost deschisă o expoziţie cu cărţi vechi, icoane şi obiecte de cult, au fost comemoraţi eroii neamului, cetăţeni din sat care s-au jertfit pe câmpul de luptă în cele două războaie mondiale, preotul-cărturar Grigorie Sima al lui Ioan cu prilejul împlinirii a 157 de ani de la naştere şi cei mai vechi preoţi ce au slujit în Biserica din Deal, Popa Ioan (1877-1908), Chiorean Mihail, precum şi scriitorul, omul de cultură şi ziaristul Albani Tiron (1887-1976).
Considerat de către specialişti unicat în Transilvania, catalogul doamnei Istina Sima cuprinde fotografii şi descrierea a 35 de incunabule şi cărţi bisericeşti vechi, scrise fie cu litere chirilice, fie cu litere latine, unele de o certă valoare nu numai din punct de vedere livresc, ci şi documentar. Mărturii tăcute, paginile acestor cărţi transmit peste generaţii, prin unele încrisuri făcute de preoţii vremii, informaţii referitoare la unele evenimente istorice de acum câteva secole, dar şi despre societatea acelor timpuri. S-au găsit înscrisuri referitoare la recoltele oamenilor, la preţul cerealelor, informaţii meteorologice, despre societate, biserică, despre achiziţionarea de cărţi bisericeşti şi preţul lor, dar şi despre mentalitatea oamenilor vremurilor de mult trecute şi, ceea ce este mai important, despre românitatea şi limba acestor locuri, toate înscrisurile făcându-se în limba română. Cea mai veche carte este un „Chiriacodromion” sau Evanghelia învăţătoare de la Bălgrad şi a fost tipărită în anul 1699 la Alba Iulia, având la bază Cazania Mitropolitului Varlaam tipărită în anul 1643, pe foaia ei de titlu menţionându-se: „Chiriacodromion sau Evanghelia învăţătoare care are întru ea Cazanii la toate Duminecile preste an şi la Praznicele Domneşti şi la sfinţii cei numiţi. Acum întâi întru acest chip aşezată şi tipărită şi mai luminat în limba Rumânească diorthosită. Sub biruinţa prea luminatului şi înălţatului Iosif Leopold, craiul Budei şi al ţărei Ungureşti şi al Ardealului. Fiind Gubernator ţărăi măria sa Bamfi Georghie. Cu blagoslovenia prea sfinţitului Kyr Athanasie Mitropolitul ţărăi. În sfânta Mitropolie în Bălgrad. În anul de la mântuirea lumii 1699. De Mihai Istavanovici Typograful tu ex. Ungrovlahia”.

Cei prezenţi la manifestare, părintele protopop de Aiud Ioan Tocănel, părintele Eugen Goia din Câmpeni, părintele Ioan Mera din Cărpiniş – Roşia Montană (unde a slujit Părintele Grigorie Sima a lui Ioan din Gârbova de Sus), părintele paroh Marcel Daniel Duda, primarul municipiului Aiud, ing. Mihai Horaţiu Josan, prof. Doina Dreghici de la Muzeul Unirii Alba Iulia, membrii Astra Cluj-Napoca printre care s-au numărat prof. Vasile Lechinţan, prof. dr. Ioan Bedelean (fiu al satului), prof. Viorel Hodiş şi criticul literar Marius Ţion au putut să se bucure din plin citind unele înscrisuri din cele 35 de cărţi. Câteva înscrisuri au atras în mod deosebit atenţia şi anume cele dintr-un Strastnic tipărit în 1753, care pe prima foaie păstrează însemnări anonime sau semnate, scrise cu creionul sau cerneală şi în care se fac referiri la revoluţia din 1848. Reproducem exact două dintre cele mai interesante texte scrise cu litere latine şi ortografie maghiarizată: „În anul 1848 au fostu mare bătălie în Ardialu. Românii cu magyariiko Românie fără robi la magyarii. Pentru ălea sau bătutu. Totu omulu făcea la Doni (Domni n.r.) câte 2 zile şi câte 3 păne în anulu 1848 şi atuncia sau bătutu de au rămasu iobăgia şi au fostu totu omulu libăr”… „Nemu (Neamul) nostru au fostu tare subdugatu de neamu magyarilor din dile (zilele) lui Franc până în dilele (zilele) lui Ferdinand împăratu atunc(i) că au scăpatu bucu(roşi) Români(i) de sub jugu”.
Recunoscând valoarea de patrimoniu a cărţilor, dar şi cunoscând potenţialul etnografic al satului, în vederea conservării şi păstrării în condiţii de siguranţă a cărţilor şi celorlalte obiecte vechi, în scurta alocuţiune a sa, primarul municipiului Aiud, ing. Mihai Horaţiu Josan a promis celor din sat şi celor prezenţi la manifestare că în cel mai scurt timp, probabil cel mai târziu anul viitor, la Gârbova de Sus se va înfiinţa o expoziţie permanentă în care să se regăsească toate lucrurile ce pot aminti de cultura şi civilizaţia satului. Angajamentul primarului din Aiud este unul care obligă mai ales prin faptul că a fost rostit în biserica satului, locul unde s-a desfăşurat evenimentul şi în faţa zecilor de oameni de cultură printre care, pe lângă cei pe care i-am enumerat mai devreme, s-au aflat şi reprezentanţi ai Despărţământului Astra Câmpeni (Iosif Şterca Şuluţiu, prof. Mariana Motora împreună cu alţi membri), Despărţământului Ovidiu Hulea (preşedinta Despina Stanciu împreună cu alţi membri), Asociaţia „Ţara Iancului” Deva reprezentată de ing. Gheorghe Lascu, intelectuali ai satului, ing Amalia Doiciu din Bucureşti, ec. Luminiţa Horhat din Aiud, ing. Nicolae Popa din Aiud, studenţii Ioana Gâlea şi Ionuţ Alexandru, prof. Rodica Gostian din Aiud şi alţi oameni de cultură precum şi oameni ai satului. Un moment aparte l-a constituit omagierea celui mai vârstnic locuitor al satului, domnul Radu Alexandru, care a împlinit de curând 86 de ani, şi pentru care inimoasa gazdă Istina Sima, împreună cu Asociaţia Pro Gârbova de Sus, pe lângă un cadou aniversar, i-au dăruit o carte album intitulată „Popas Aniversar”, o adevărată biografie ilustrată în care este descrisă şi viaţa sărbătoritului.
A urmat depunere de coroane de flori la Monumentul Eroilor din curtea Bisericii şi închinarea în faţa unei cruci vechi de peste 100 de ani, ridicată în cinstea Înălţării Sf. Cruci în anul 1912 de către Nicolae Boancă, care după ce a ridicat acestă cruce a plecat în Primul Război Mondial, unde a murit pe front în Galiţia, devenind erou al neamului şi al satului său. La sfârşitul evenimentelor culturale invitaţilor li s-a oferit o masă din partea Asociaţiei Pro Gârbova de Sus, reprezentată prin dl Liviu Feneşan, Liviuţ Ispas, Mariana Sima, Rodica Gostian, Luca Sima, Mihai Folfa şi bineînţeles de preşedinta acesteia, Istina Sima.