Consilierii locali din Aiud au discutat în cea mai recentă şedinţă de consiliu propunerea privind asocierea CL cu Consiliul Judeţean Alba, în scopul înfiinţării unui parc industrial.

Proiectul nu a trecut de votul majorităţii, primind doar 6 voturi “pentru”. Motivarea constă în faptul că „în momentul de faţă este prematur a se iniţia un proiect de hotărâre în vederea procedurii de constituire a unui parc industrial, dat fiind faptul că partenerii (…)  nu au putut susţine financiar un proiect de asemenea anvergură”, potrivit raportului de specialitate.

Consilierul local PDL Oana Badea a transmis o interpelare în cadrul şedinţei de Consiliu Local:

“Proiectul de hotărâre privind asocierea Consiliului Local al Municipiului Aiud cu Consiliul Judeţean Alba în scopul înfiinţării unui parc industrial – SC Parc Industrial Aiud –  Alba a primit doar 6 voturi pentru că așa este în politică.

Context

Potrivit numărului de locuitori, primele 3 orașe din județul Alba sunt: Alba Iulia: 58.681 locuitori, Sebeș: 24.165 locuitori, Aiud: 22.495 locuitori. Demografic, municipiul Aiud este într-un continuu  declin, fapt relevat de rezultatele ultimelor două recensăminte: 1992 – 31,894 (+29.5%); 2002 – 28,909 (−9.4%): 2011 – 22,495( −22.2%).

Oficial din cei 22495 locuitori, 794 sunt șomeri.  „ Statistica Ministerul Muncii folosește un mod de calcul al ratei șomajului care duce la raportarea unor cifre mai mici decât cele la care s-ar ajunge prin folosirea metodologiei aplicate în majoritatea țărilor UE”, explica actualul ministru al muncii, Mariana Câmpeanu, când era în opoziție. Aveți știință să se fi modificat ceva în metoda de calcul?

Neoficial, la începutul anului 2012  existau peste 10.000 de aiudeni scoși din evidențele agenției de șomaj. Această cifră neoficială era în sprijinul USL până când nu a ajuns la putere. Alții erau cei răi. La începutul  anului 2013 numărul celor care nu mai sunt în evidențe, dar care nu au locuri de muncă a crescut cu aproximativ 1.000. Să fie oare șomajul real în municipiul Aiud în jur de 52%? Dacă ar fi doar un sfert din acest număr și tot ar fi foarte grav.

Cu o populație aflată în continuu declin demografic, într-un proces treptat de îmbătrânire și cu  șomajul ajuns la procente alarmante, prioritatea oricărui ales local trebuie să fie crearea oportunităților pentru apariția locurilor de muncă.

Perioada 2006-2011 reprezintă perioada în care ideea unui parc industrial la Aiud a oscilat între declarații politice și realitate.

În 2006, Consiliul Local Aiud aprobă un parteneriat pentru înființarea Parcului Industrial Aiud  fără a conveni într-un acord prealabil limitele și reperele acestui acord. Consiliul Județean Alba a atras atenția că terenul pus la bătaie de Primăria Aiud a fost supraevaluat. Expertiza tehnică a terenului a relevat o valoare de 15 de ori mai mare decât a unei suprafețe similare la Blaj. Consiliul Județean nu putea aloca banii conjudețenilor în acest parteneriat ca și când n-ar fi observat exagerarea expertizei. Consiliul local Aiud, majoritatea PNL și tot ceea ce a coagulat ea de-a lungul timpului nu a renunțat niciodată la acea expertiză. Un teren situat la marginea municipiului, fără utilități și lipsit de orice atractivitate pentru investitori, supraevaluat pe deasupra nu poate fi garanție pentru nicio afacere. Investitorii nu vin decât acolo unde simt oportunitatea de dezvoltare. Deși între 2006-2011 s-a vehiculat intens subiectul în spațiul public,  n-au existat valuri de investitori care să preseze CJ în favoarea deciziilor luate de administrația Josan. De ce? Pentru că realitatea economică bate întotdeauna gargara politicianistă. Toată lumea avea ochi să vadă și minte să priceapă corect situația. În paranteză fie spus, proiectul prezentat de domnul primar pentru realizarea acestui parc în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba propunea pentru început ca 90 de miliarde vechi să fie cheltuite pe studii. Bun început dar nu pentru aiudeni.

Sunt câteva declarații care spun aproape totul.

22.03.2011

„ (…) În concluzie, la şedinţa din 31 martie, atât eu cât şi consilierii locali vom rupe acest parteneriat şi vom găsi altă soluţie de valorificare a parcelelor de teren, astfel încât să dezvoltăm activităţi economice în Aiud şi deci să oferim posibilitatea creării locurilor de muncă pentru aiudeni.”- Josan Horațiu

Pe drept cuvânt orice aiudean poate să-l întrebe astăzi pe domnul primar dacă a găsit acele soluții sau a rămas tot la stadiul de intenție.

1.04.2011

„ La propunerea primarului Horaţiu Josan, terenul va fi valorificat prin alte metode, chiar şi prin valorificarea individuală a parcelelor.”- purtătorul de cuvânt al Primăriei Aiud

Firesc este să te întrebi după atâta vreme care sunt metodele de valorificare și cu ce rezultat au fost folosite.

1.02.2012

„ O să găsesc altă soluţie curând, nu-mi abandonez proiectul. Pe de altă parte, revenind la promisiunea mea, nu e atribuţia unui primar să creeze singur locuri de muncă.” – Josan Horațiu

Având în vedere elementele prezentate  precum și declarațiile, vă rog, domnule primar, să răspundeți scris și oral la următoarele trei întrebări:

1. Care este proiectul dumneavoastră pentru crearea de locuri de muncă?
2. Care este soluția identificată pentru valorificarea parcelelor și câte ați valorificat?
3. Din aprilie 2011 când ați înaintat aceste soluții, câte locuri de muncă s-au creat pornind de la valorificarea individuală a parcelelor?”