Cred cu tărie că tânăra generație are nevoie de modele pentru a-și dezvolta un sistem de valori care să o ajute pe tot parcursul vieții. Am avut și noi modelele nastre, modele care ne-au ajutat să ne educăm ochiul și mintea, modele care ne-au fost sugereate discret de educatori, de părinți sau de mass-media timpului.

Știm cu toți că nimic nu este universal valabil, altfel lumea nu ar mai evolua și s-ar complace într-o anumită stare. Rezultanta atentei educări estetice, morale, intelectuale este formarea pe baza exemplelor și cunoștințelor, adunate în decursul a milenii de experiență umană, ar trebui să fie formarea unui individ care să fie situat undeva sus pe scara valorilor umane acceptate. De multe ori rezultanta ce se dorea a fi un succes devine un insucces datorită „accidentelor” survenite pe parcursul timpului.

Vrând nevrând frecventând unele cercuri trăim, din când în când amara experiență a constatării unor astfel de „accidente”.

Cu siguranță că un individ, cât ar fi el de doct și simpatic, dacă nu este el însuși cel ce promovează valoarea respectînd principiile societății, nu poate plăcea tuturor celorlalți indivizi care alcătuiesc la un momentdat grupul în care trăiește, chiar dacă pentru mulți dintre aceștiapoate fi un model.

De multe ori, dat fiind laudele fățarnice ale celor din jur și a unei mediatizări făcute din dorința de a umple paginile unui ziar sau timpul unei emisiuni cu ceva mai deosebit, oameni individualiști și fără chemare în anumite domenii ajung să se creadă personalități în domeniile respective și chiar depășesc limita grandomaniei considerându-se ca fiind „cei mai cei” și supralicitează totul crezându-se ocupanții unui loc din partea de sus a scării de valori a societății.

Consider că acești indivizi, individualiști și grandomani, sunt mai mult decât periculoși ca exemple pentru tânăra generație prin morala lor retrogradă ce se manifestă în primul rând prin punerea intereselor proprii mai presus de cele ale grupului  și societății în care trăiesc. Ei pot fi considerați ca niște indivizi ce sunt un monument al egoismului disimulat prin fățărnicie. Ei sunt cei cărora li se pare că totul li se cuvine, iar laudele adresa unor astfel de indivizi nu sunt altceva decăt un fel de gaz aruncat ăn focuul ce face ca orbirea și orgoliul lor să devină și mai acute. Mediatizați ca fiind personalități aceștia sunt un pericol pentru noua și viitoare generație. Din această cauză consider că a le spune în față, verde, ce greșesc, sau ce ar trebui să facă pentru a-și revedea poziționarea pe scara de valori a umanității ar trebui să devină pentru fiecare dintre noi o obligație. Din această cauză consider că am procedat și procedez bine atunci când mă transform în criticul, mai mult sau mai puțin vehement, al unor astfel de oameni care nu au înțeles că a fi o personalitate în societate nu înseamnă a-ți permite să încalci orice percepte și reguli, unanim acceptate, pentru ca să fi cel aflat în permanență sub lumina reflectoarelor, călcând în picioare orice și pe oricine numai și numai pentru a reuși într-un anumit domeniu.

Dacă astfel de indivizi vor să fie personalități atunci trebuie să știe că personalitatea este ceva ce le este propriu, ce le este caracteristic, care îi distinge pe fiecare dintre ei și că numai ceia ce fac și cum procedează îi îndreptățește să se autodenumească personalitpăți. Deși aceștia nu sunt ceea ce vor să pară, uite că noi ceilalți din societate, toleranți fiind, îi acceptăm, numai că îi și considerăm ca atare, niște personalități negative.

Dacă acești indivizi vor să fie considerați personalități, în sensul pozitiv al cuvântului, atunci trebuie să știe că o atfel de persoană trebuie să demonstreze aptitudini deosebite, alese însușiri intelectuale și morale, care se realizează și se manifestă în mod practic prin reușite reale și valoroase într-un anumit domeniu de activitate, care strălucesc real prin valoare și strălucirea lor. Ei trebuie să realizeze că nu pot fi personalități ca rezultat al poleielii  ambalajului mediatic făcut de presa, uneori bine plătită și în permanentă căutare de subiecte doar de dragul de a umple paginile unui ziar sau a timpului alocat unei emisiuni. O personalitate are conținut valoric și ambalaj mediatic.

Dorel Lazăr