Rămâi conectat

Știri din zonă

Producătorii din Ciumbrud, cei mai importanți furnizori de trandafiri pentru lanțurile de hipermarketuri din România

Publicat

în

Ciumbrud este localitatea unde se cultivă, anual,  peste un milion de trandafiri, iar mai mulți localnici au făcut un business din vânzarea butașilor, care înfrumusețează locuri din toate colțurile țării, cei mai importanți clienți fiind marile lanțuri de hipermarketuri.

Ciumbrudul este o localitate aparținătoare municipiului Aiud, din județul Alba, cu tradiție de zeci de ani în cultivarea trandafirilor, fiind cel mai mare furnizor de butași din România. Oamenii spun că Ciumbrudul și localitățile învecinate aprovizionează 80-90% din piața de butași de trandafiri din țară, în total fiind peste 70 de soiuri, cultivate pe mai bine de 15 hectare de teren.

Producția pe un hectar este de aproximativ 60.000 de plante, care se vând în cantități foarte mari, cu prețuri între 2,5 lei și 4,5 lei. Producătorii susțin că trandafirii rămân o afacere bună pentru agricultură, iar profitul variază între 20 și 25% din investiția inițială.

”Avem circa 70 de soiuri de trandafirii. Cea mai mare parte a trandafirilor din România se cultivă aici în zona Ciumbrud și în satele învecinate. Noi vindem butași de trandafiri mai mult, prea puțin flori. Fire de trandafiri, dacă am o cunoștință care dorește să-și facă nuntă, o ajut, dar astea nu le dau pe bani”, a spus Csiky Iuliu, unul dintre producătorii de butași de trandafiri.

• Cultivarea trandafirilor este o afacere din care banii se scot după doi ani.

”Trebuie să pregătești terenul, trebuie să-ți cumperi portaltoiul, trebuie să-l plantezi, în anul acela trebuie să-l altoiești, următorul an se taie de la partea unde a fost altoit. Aceasta este o cultură de doi ani, nu este o cultură de un singur an. Cumperi portaltoiul toamna, primăvara îl plantezi, îl altoiești, următorul an tai ce trebuie tăiat, toamna îl recoltezi, iar apoi vinzi”, a spus Csiky Iuliu.

Tradiția cultivării trandafirilor s-a moștenit din tată în fiu, la Ciumbrud. Producătorii de aici sunt principalii furnizori pentru marile hipermarketuri, precum Dedeman, Cora, Auchan sau Ambient. Altă parte din marfă înfrumusețează parcurile din marile orașe, dar și curțile oamenilor, care aleg să cumpere direct de la producător.

Andrei Molnar, alt agricultor, a declarat, pentru ziarulunirea.ro, că prețurile pe care le frecventează au rămas aceleași de 10 ani.

”Este profitabilă în parte pentru că vedeți că aproape nimic nu mai merge în țara aceasta. Cândva a fost profitabilă, acum mai puțin. Problema este că s-au înmulțit foarte mult producătorii, nu numai autohtoni, ci și în Europa, și suntem un pic bombardați de marfa adusă de afară. Este concurența foarte mare din partea Uniunii Europene și problema este că cei care cumpără, clienții noștri, fac foarte mare presiune pe produsele românești. Vor prețuri tot mai mici”, a spus Andrei Molnar.

Acesta a adăugat că la un hectar de trandafiri cultivat, dacă toate sunt în regulă, iar anul nu este nici secetos, nici cu probleme din cauza intemperiilor, se adună în jur de 60.000 de plante, calitatea întâi.

”Trebuie socotit că doi ani lucrezi, investești, bagi bani în materialul de plantare, în portaltoi, apoi în altoi, în materiale de stropit, în altoire, în material de legat, în lucru, prășit, munci mecanice, până poți să vinzi butașul respectiv. În fiecare an plantăm și în fiecare an scoatem, dar ceea ce plantez anul acesta în primăvară, scot anul următor în toamnă. Acum, în fiecare an plantezi și în fiecare an scoți, dar primii doi ani sunt mai grei pentru că tot investești și nu scoți nimic”, a mai spus Andrei Molnar.

Bakk Emeric Levente, alt producător de butași de trandafiri, a declarat, pentru ziarulunirea.ro, că acest business nu mai este ca pe vremuri, însă se poate face un profit bun după un hectar.

Potrivit acestuia, se fac și exporturi din Ciumbrud, spre Italia, Polonia, Ungaria, însă majoritatea se vând pe piața internă, la marile lanțuri de hipermarketuri, dar și celor care au nevoie de astfel de flori în afacerile lor.

”Noi trebuie să cumpărăm portaltoiul care este o investiție mare. Pregătirea terenului, tratamentele, dar omul e cel mai scump, forța de lucru pe care nu o mai avem și nu o găsim. Mai nou, un zilier e plătit mai bine ca un director la bancă”, a spus Bakk Emeric.

Producătorii de butași de trandafiri nu sunt pregătiți, deocamdată, să comercializeze florile propriu-zise, deoarece pentru creșterea și întreținerea acestora le trebuie sere foarte performante. Inundațiile sau o grindină puternică poate compromite cultura pe un an întreg.

În urmă cu câțiva ani, clienți buni erau și primăriile care se îngrijeau de înfrumusețarea parcurilor și amenajarea spațiilor verzi, însă acum tot mai puțin cumpără.

De asemenea, pe lângă marii producători de butași de trandafiri de la Ciumbrud, există și alții mai mici, care oferă toată marfa celor puternici deoarece o pot vinde mai ușor, având contracte cu hipermarketuri.

În fiecare an, în ultimul weekend din luna iunie, în parcul de la Ciumbrud se organizează evenimentul ”Ziua Rozelor”, în cadrul căruia sunt expuse zeci de soiuri de trandafiri.

Localnicii susțin că se pot scoate bani din cultivarea trandafirilor, însă este nevoie de multă muncă, dăruire și pasiune pentru aceste flori. Ciumbrudul mai este denumit de localnici ”Capitala neoficială a trandafirilor” din România.




Știri din zonă

Părintele Todor Nicula, fost preot al parohiei Meșcreac, a trecut la cele veșnice

Publicat

în

Părintele Todor Nicula, preot al parohiei Meșcreac, protopopiatul Aiud, între anii 1975-2016, a trecut la cele veșnice în cursul zilei de marți, 8 septembrie 2026.

Slujba de înmormântare a vrednicului de pomenire părinte Todor va fi oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu, vineri, 11 septembrie, începând cu ora 12.00, la biserica „Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din Meșcreac.

Părintele Todor Nicula a văzut lumina zilei în data de 20 octombrie 1950, în localitatea Meșcreac, comuna Rădești, dintr-o familie de vrednici și buni creștini: Ioan și Maria, binecuvântați de Dumnezeu cu doi copii. După definitivarea studiilor primare și gimnaziale, tânărul Todor Nicula își continuă studiile la Seminarul Teologic din Cluj, pe care îl absolvă în anul 1975, iar în anul 1984 obține diploma de licență în Teologie în cadrul Institutului Teologic de grad Universitar din Sibiu.

La data de 21 august 1975 își unește viața cu tânăra Silvia-Veturia Sima, iar Dumnezeu i-a binecuvântat cu doi copii: Lucian și Alin-Teodor (actualmente primar al Comunei Rădești). La data de 1 septembrie 1975, în urma hotărârii Permanenței Consiliului Arhiepiscopesc din Sibiu, teologul Todor Nicula este numit preot paroh al Parohiei Meșcreac, județul Alba, fiind hirotonit de vrednicul de pomenire Episcop Emilian, pe atunci episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Parohia Meșcreac, cu filia Leorinț, a fost prima și ultima parohie a părintelui până în momentul încetării activității în vederea pensionării la limită de vârstă, la 1 octombrie 2016.

Atunci când Dumnezeu l-a rânduit să păstorească în Parohia Meșcreac, părintele a lăsat aici urme, trăiri şi amintiri profunde. În primul rând, creștinii îl poartă în suflete cu multă dragoste și dor. Şi asta spune mult! Apoi a iubit foarte mult biserica şi rugăciunea. Aici, pe meleagurile natale, părintele a lucrat, într-adevăr, cum spune Sfântul Apostol Pavel, „cu timp şi fără timp” în Casa Domnului, slujindu-L pe Dumnezeu şi pe credincioşii încredinţaţi spre păstorire.

Începând cu anul 1980, au fost efectuate lucrări de retencuire a bisericii cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Meșcreac și de pregătire a acesteia pentru lucrările de pictură, terminate în anul 1982. După finalizarea tuturor lucrărilor, biserica este sfințită la data de 6 octombrie 1985 de către Episcopul Emilian al Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de preoți și credincioși. La casa parohială, părintele a realizat lucrări de renovare, necesare pentru a putea fi locuită. Începând cu anul 1992, timp de 24 de ani, părintele a slujit și în filia Leorinț, unde s-a îngrijit și de biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, unde a efectuat lucrări de instalare a utilităților și reparații exterioare și interioare.

Dar părintele a construit mai mult în ogorul sufletelor credincioşilor din parohia sa, ajungând în scurt timp să se distingă, atât prin inteligența sa nativă, cât şi prin râvna cu care-şi păstorea credincioşii.

Şi aceasta pentru că părintele Todor iradia în jur iubire, respect și prietenie sinceră pentru toți. Casa lui parohială era un loc de întâlnire pentru preoţi şi credincioşi, unde se „învăţau”, ca într-o şcoală, lucruri frumoase şi deosebite pentru toţi.

În aceşti ani de rodnică preoţie, a născut suflete pentru împărăţia lui Dumnezeu, a mângâiat pe cei întristaţi, a ajutat pe cei obidiţi, a dăruit eliberarea de sub povara greșelilor multor suflete, prin puterea Tainei Sfintei Preoţii, a fost vasul ales al Domnului prin care Duhul Sfant Își revarsă cu îmbelşugare darurile Sale peste oamenii credincioși. Pentru că și-a făcut doar datoria și nimic mai mult, dar și-a făcut-o cu o exemplară dăruire și devotament, Episcopul Emilian i-a acordat distincția bisericească de sachelar în data de 6 octombrie 1985.

Începând cu data de 11 iulie 2017 părintele s-a îmbisericit pe seama Parohiei Meșcreac cu filia Leorinț. În cursul zilei de marți, 8 septembrie 2026, părintele a trecut la cele veșnice. Slujba de înmormântare a vrednicului de pomenire părinte Todor Nicula va fi oficiată de către Întâistătătorul Eparhiei noastre, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu, vineri, 11 septembrie 2026, începând cu ora 12.00, la biserica parohială cu hramul „Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din Meșcreac.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

 

Pr. Ioan Bogdan,
Protopop al Aiudului




Citește mai mult

Știri din zonă

Sărbătoarea Hărniciei și Gustului Local: Ziua Grădinarului 2026, la Leorinț

Publicat

în

Localitatea Leorinț, din comuna Rădești, a adus astăzi, 6 septembrie 2026, pe terenul „Național Leorinț”, comunitatea și valorile locale într-o zi de sărbătoare dedicată muncii pământului. „Ziua Grădinarului”, eveniment organizat de Primăria și Consiliul Local Rădești, în cadrul GAL „Pe Mureș și pe Târnave”, gazda manifestării fiind primarul Alin Nicula, respectiv viceprimarul Tibor Balazs, alături de reprezentanți ai administrației locale și județene.

A onorat sărbătoarea, ca de fiecare dată, președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, care a vizitat standurile și a asistat la spectacolul artistic.

Evenimentul a debutat cu un Tedeum, aparținănd părinților parohi ai bisricii Ortodoxe și greco – catolice din Rădești, Bisericii Ortodoxe din Meșcreac și ai Bisericii Reformate din Leorinț. Au participat: producători agricoli locali din satele Leorinț, Meșcreac și Rădești, care au prezentat cele mai frumoase produse de grădină cultivate în zonă.

Au ieșit în evidență standurile dedicate produselor din legume și fructe, precum și standul special cu produse (dulcețuri, murături, sucuri) procesate la microfabrica din localitatea Rădești. N-au lipsit deliciile specifice zonei: gulașul tradiționaal la ceaun și gustoasa zacuscă proaspătă.

Toate acestea au fost presărate de un veritabil spectacol folcloric susținut de ansambluri locale și artiști invitați, un program pregătit de organizatori care a adus folclorul în plin plan ce a inclus muzică populară, dansuri și momente susținute de artiști și tinere talente din GAL-urile județului Alba și nu numai.

Printre invitați s-au numărat Majoretele de la Zlatna, Denisa și Nicușor Balu & NexuS Band; Andrei Ciocan & formația Elite Orchestra; Roxana Moldovan; Roxana și Alexandru Bărăștean; Steluțe din GAL-uri; Ansambluri și formații de dansuri populare.

O secțiune importantă a programului a fost dedicată „steluțelor din GAL-uri”, fiind anunțați mai mulți copii și tineri: Dariana Oțel, Bianca Marian, Andrei Ladaru, Elena Goga, Maria Chiriac, Andrei Iacob, Amira Pătruțiu, Antonia Pătruțiu, Amalia Buța, Isabel Albu, Alexandru Zaharie, Daria Șipoș, Beatrice Popa și David Bocșa, alături de Bogdan Șerban, Sabrina Rațiu și David Inel, Sofia Crișan.

Programul a fost completat de momente susținute de Alfred Garduli, Ionuț și Pavel Pașca, precum și de ansamblurile Pipacs Denisa și Nicușor Balu, alături de Nexus Band, Andrei Ciocan și formația Elite Orchestra, precum și Roxana Moldovan. De asemenea, pe scenă au urcat Roxana și Alexandru Bărăștean, dar și Doinа AmpoiuluiCiumbrud, Doina Aiudului, Mirăslăiana, Plaiuri Noșlacene și formația de dansuri populare din Băgău.

O contribuție remarcabilă a avut prestația prezentatoarei Viorica Vîlcea, care a dat o ținută de valoare spectacolului artistic.

Evenimentul s-a încheiat ca și la edițiile anterioare cu un atractiv foc de artificii.

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Știri din zonă

Salvamontiștii din Alba, intervenție pentru salvarea a doi turiști blocați pe Piatra Secuiului

Publicat

în

Intervenție de urgență, sâmbătă seara, la Piatra Secuiului, unde doi turiști din Oradea au rămas blocați într-o zonă abruptă, după ce au părăsit traseul turistic.

Cei doi au decis să abordeze o rută dificilă din zona Grotei Studenților, încercând să ajungă spre creasta Pietrei Secuiului. Pe măsură ce terenul a devenit tot mai abrupt, turiștii nu au mai putut nici să înainteze, nici să se retragă, astfel că au solicitat sprijinul salvatorilor montani.

O echipă din cadrul SPJ Salvamont-Salvaspeo Alba s-a deplasat la locul solicitării. Salvatorii au ajuns la cei doi turiști, i-au securizat și au început operațiunea de evacuare, folosind corzi pentru coborârea în siguranță din zona de abrupt.

Intervenția s-a încheiat în jurul orei 21:30. Cei doi turiști au fost recuperați în siguranță și, din fericire, nu au prezentat probleme medicale.

Salvamont Alba le recomandă turiștilor să nu părăsească traseele marcate și să nu abordeze rute de abrupt care le depășesc nivelul de pregătire și experiență. În zonele montane, o alegere greșită de traseu se poate transforma rapid într-o situație care necesită intervenția echipelor de salvare.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

aiudinfo, stiri aiud, informatii aiud