O țară întreagă a privit în urmă cu câteva zile la modul în care nişte puști, elevi de gimnaziu, s-au jucat de-a politica făcând parte dintr-o organizație naţională.

Vorbesc aici despre acel Consiliu Național al Elevilor, organizație care și-a propus să boicoteze, în semn de protest, simulările naționale, organizație care, nici mai mult nici mai puțin a cerut colegilor lor ca la simulările respective să predea foaia albă. De ce acest lucru? Deoarece, chipurile, actualmente școala nu ar pregăti elevul pentru piața muncii, iar subiectele simulărilor nu sunt elaborate în acest spirit.

Nu m-am interesat câți elevi din județ au tras chiulul de la simulări și nici câți au răspuns solicitării de a boicota aceste simulări. Nu aceasta este important. Oricum sunt sigur că mulți cintre ei au realizat că nu sunt pregătiți pentru un astfel de examen.

Ceea ce vreau să subliniez este faptul că școala nu pregătește mâna de lucru pentru piața munci din noul nostru capitalism. După părerea mea școala, indiferent că este primară, gimnazială sau liceală, ar trebui să livreze acestei țări cetățeni, adevărați cetățeni.

Școala din zilele noastre trebuie să livreze țării cetățeni care pe lângă scris, citit și socotit, ar trebui să știe câte ceva și despre societatea în care se vor integra odată ce o părăsesc. Pe lângă istorie, geografie, literatură, elemente de biologie, științe, chiar și ceva filosofie ar trebui să-i insufle viitorului cetățean al României și ceva spirit critic și analitic, care să-i ofere posibilitatea să se descurce în viața care-l așteaptă după ce părăsește băncile școlii. Aceste două elemente stau la baza modului în care orice elev se va descurca în viață.

Cu siguranță că odată ce au părăsit băncile școlii puțini elevi vor mai avea de a face cu o ecuație de gradul doi, o teoremă, o integrală, dar cu siguranță că nu acesta este scopul pentru care în școală se învață materii de genul geometriei, algebrei sau despre numerele imaginare. Acestea, toate se învață pentru singurul motiv de a dezvolta imaginație viitorilor noștrii cetățeni. Scopul declarat al acestora este cel de al învăța pe viitorul cetățean că există unele legi care pot să explice fenomenele naturii și alte multe situații, să înțeleagă că lumea nu se rezumă la curtea casei ori strada pe care locuiește.

Cred că actualmente scopul acesta a cam fost uitat atât de diriguitorii învățământului cât și de generațiile școlilor postrevoluționare.  Nu mai sunt ore de instruire practică, în loc de orele de dirigenție se fac pregătiri la diverse materii, ca să nu mai vorbim despre activitățile extrașcolare care, în revoluțipnara reformă a învățământului aproape că au dispărut de tot.

În câteva cuvinte aș putea spune că actualul învăţământ s-a cam manelizat și că atât actualii elevi cât și o parte dintre diriguitori, ori dascăli au cam uitat că, în trecut, unii dintre români s-au luptat pentru dreptul la educaţie, pentru învățământ în limba română, și aceasta pentru simplul motiv ca tinerii de astăzi să meargă la școală și nu la muncă în anii copilăriei.

Ceea ce s-a întâmplat acum câteva zile să fi fost acesta un boicot adevărat sau cu totul altceva? Cred că mult mediatizatul protest – boicot al celor din Consiliul Național al Elevilor nu-și avea rostul și că cel mai bine ar fi fost ca onorabilii consilieri – elevi să-și îndemne colegii să pună mâna pe carte, să învețe pentru a analiza și a gândi critic pentru a putea vedea lumea cu alți ochi!

Dorel Lazăr

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Aiud Info și pe GOOGLE NEWS