Ca în fiecare an de la revoluția din decembrie 1989, în data de 14 septembrie, cu ocazia sărbătorii ortodoxe Înălțarea Sfintei Cruci, municipiul Aiud este cel ce adună și găzduiește supraviețuitorii cruntului regim suferit în „zarca” penitenciarului de tristă amintire.

Până acum mai mulți ani, în apropierea monumentului „Calvarul Aiudului”, la schitul cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” din apropierea cimitirului ortodox din Aiud, zeci de foști deținuți politici, schingiuiți și prigoniți de regimul comunist, veneau să se revadă, să se roage și să-i comemoreze pe cei care s-au jertfit și au luptat împotriva politicii staliniste instituite în anii patruzeci. Anul acesta, însă, numărul lor a fost cu mult mai mic. Doar câțiva dintre foștii încarcerați în închisoarea din Aiud au mai fost prezenți. Se pare că vârsta și bolile răresc din ce în ce mai tare numărul luptătorilor anticomuniști care în urmă cu 15 sau 20 de ani erau prezenți în număr foarte mare. Cu toate acestea, la Aiud, de Înălțarea Sfintei Cruci au fost prezenți la slujba de pomenire a martirilor peste 150 de cetăţeni, veniţi de peste tot din ţară. Împreună cu un sobor de preoţi, cei prezenți s-au rugat lângă monument pentru odihna celor peste 700 de martirizați în „zarca” din închisoarea de la Aiud. „Aici, în osuarul monumentului, sunt oasele celor care nu și-au uitat credința și neamul și au luptat pentru ele. Ei și-au dat sfârșitul în închisoare crezând și sperând că țara va avea un viitor mai bun și că odată și odată va scăpa de regimul exterminator comunist. Ei sunt sfinţii din închisorile comuniste, pe care Dumnezeu i-a ales să ducă greutatea păcatelor noastre pe Golgota acestei ţări. Poporul român nu va trebui să uite nicicând jertfa lor și ar trebui să știe că aceștia s-au jertfit pentru ca el să trăiască liber”, spunea unul dintre puținii foşti deținuți prezenți la Aiud lângă monumentul „Calvarul Aiudului“.
Lângă impresionantul monument cu 14 cruci, aidoma a 14 apostoli ce poartă pe umeri simbolul credinței, crucea dătătoare de speranță, monument ridicat în locul denumit “Râpa robilor”, unde au fost dezgropate osemintele risipite ale martirilor, pe lângă cei câțiva supraviețuitori ai regimului din închisoare, au fost prezenţi unii dintre urmaşii deţinuţilor politici şi reprezentanţi ai: Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, ai Mişcării Legionare, ai Noii Drepte Româneşti și ai Fundației „Ioan Gavrilă Ogoranu” reprezentată de Baciu Coriolan.
În paralel cu rugăciunile și slujba de pomenire, unii au folosit prilejul de a face apologia unor mișcări politice naționaliste, oferind spre vânzare literatură propagandistică sau diverse pliante și publicații, dar și cărți ale căror conținut se referea strict la regimul de exterminare din închisorile comuniste, în care autori povestesc lumii despre ceea ce au pătimit ei fie în calitatea de luptători anticomuniști în munți, sate sau orașe, fie în închisorile vremii.
Sfințit în anul 2000 de ÎPS Bartolomeu, el însuși deținut al închisorii aiudene, monumentul realizat la iniţiativa puţinilor supravieţuitori ai închisorilor, ridicat în acest loc (denumit în ‘47-’64 “Râpa robilor”) şi considerat ca fiind “un simbol al biruinţei lui Hristos, prin aleşii săi, faţă de înaintemergătorii lui Antihrist”, este mărturie trainică a voinței celor ce s-au jertfit pentru țară și popor și locul în care și-au găsit odihna osemintele martirilor din închisoarea aiudeană.

Dorel LAZĂR