În municipiul Aiud, două parcele de teren agricol sunt sacrificate şi declarate neproductive de dragul banilor încasaţi drept chirie de la firmele care dezvoltă parcuri fotovoltaice.

Acest adevărat „El Dorado” al energiei verzi face ca terenuri mănoase să ajungă doar suporturi pentru panourile solare întinse de firmele interesate, diminuând capacitatea producţiei agricole. După Sebeş, Pianu de Jos, Teiuş, Roşia de Secaş şi alte administraţii locale, care au pus la dispoziţie zeci şi sute de hectare de terenuri mai mult sau mai puţin productive, municipiul Aiud se înscrie şi el pe harta acestei mult râvnite energii ieftine şi nepoluante cu două parcuri de acest gen. Astfel, zona Heria din Aiud, care în urmă cu câţiva ani a fost destinată iniţial unui Parc Industrial, parc ce nu s-a mai concretizat, a devenit locaţia unui parc fotovoltaic, pe care o firmă, SC Renerg Solar Project SRL din Cluj-Napoca, doreşte să-l amenajeze, obţinând o capacitate de aproximativ 7,7 MW. În acest sens, firma a concesionat un teren de aproximativ 18 hectare din care, dat fiind că Uniunea Europeană impune ca terenul folosit să nu fie unul productiv, pentru circa 6 hectare mai aşteaptă aprobarea Ministerului Agriculturii de trecere din categoria terenurilor productive în a celor neproductive. După licitarea concesiunii, administraţia locală a semnat contractul de concesionare şi va încasa anual 17.448,192 euro.
Cel de al doilea parc fotovoltaic având o capacitate de aproximativ 3,5 MW, va fi construit de către SC Apullum Solar SRL Cluj-Napoca pe 8 hectare de teren agricol de primă calitate închiriate de la Parohia Ortodoxă Română din Aiud, care va încasa după transformarea terenului din productiv în neproductiv o sumă cuprinsă între 12.000 şi 16.000 de euro. Deoarece de anul viitor sunt anunţate schimbări în politica acordării de certificate verzi, investitorii potenţi se grăbesc să pună în funcţiune de anul acesta parcuri fotovoltaice pe sute de hectare de teren productiv care sunt declarate în grabă, cu acordul Ministerului Agriculturii, ca fiind neproductive deşi până anul trecut proprietarii lor au luat subvenţii pentru cultivarea sau întreţinerea lor. Dat fiind trecerile tot mai dese dintr-o categorie superioară de teren în una inferioară, firmele care vor construi parcurile fotovoltaice sunt în eroare şi riscă să piardă finanţarea externă. Ştiind că investiţia se face pe bani europeni şi crezând că fiecare parte are de câştigat, atât cel care oferă terenul spre închiriere cât şi cel care-l închiriază, se înşală. Se pare că nimeni nu a luat seamă, nu ştie sau face abstracţie de faptul că UE a stabilit că în România, acest fel de parcuri se vor construi numai pe terenuri neproductive. Totuşi, investitorii scot din circuitul agricol mii de hectare, cu acordul Ministerului Agriculturii, care pare avid după bani şi încasează câte 30.000 de lei pentru fiecare hectar în parte.
Problema este că la un control al Oficiului European de Luptă Antifraudă, sau a oricărui institut care-şi face cu adevărat datoria, deoarece aceste parcuri se fac pe bani europeni şi nu pe bani proprii, se va constata că terenul nu a avut iniţial statutul care trebuia aşa cum a hotărât Bruxelles, care a specificat pe ce categorie de teren sunt acceptate astfel de parcuri în ţara noastră. Să transformi peste noapte terenuri agricole de cea mai bună calitate, terenuri cu o productivitate şi potenţial agricol mare, pe care ai încasat şi subvenţii până mai ieri, în terenuri neproductive, nu este chiar o crimă, dar se poate numi act de subminare a potenţialului agricol naţional. Prefecturile, cele care veghează asupra respectării legalităţii în teritoriu, ar trebui să ştie acest lucru şi să ia atitudine verificând câte zeci, sute sau mii de hectare au fost transformate din productive în neproductive, doar pentru a satisface dorinţa unor administraţii locale şi persoane fizice de a încasa câţiva bani în plus prin închirierea sau concesionarea terenurilor.

Dorel LAZĂR

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Aiud Info și pe GOOGLE NEWS