Până nu demult, producătorii de energie regenerabilă se înghesuiau să investească în parcuri fotovoltaice pe teritoriul municipiului Aiud.

În dorinţa lor de a obţine certificatele verzi, investitorii în domeniu nu au ocolit nici municipiul Aiud, unde două astfel de parcuri ar fi trebuit să fie înfiinţate pe locaţii aflate în imediata apropiere a zonei locuite, undeva în zona fostului IAS, pe terenul bisericii ortodoxe şi la poalele pădurii „Herja”, pe terenul primăriei.

Aprobările pentru aceste investiţii au fost date în urmă cu câţiva ani, în şedinţele de Consiliu Local al municipiului Aiud, urmând ca investitorii să-şi rezolve problemele de autorizare, scoaterea din circuitul agricol a terenurilor etc. De atunci şi până acum nu s-a mai făcut nimic. Ba da, s-au retras autorizaţiile de construcţie, retragere făcută la cererea investitorilor, care au abandonat proiectele respective. Nu se ştie care este cauza renunţării, dar se pare că au renunţat la o afacere profitabilă, mai ales că, potrivit OUG nr. 57/2013, proiectele fotovoltaice primeau câte patru certificate verzi pe MWh, e drept, cu două mai puţin ca până la data respectivă. În locul acestor investitori administraţia locală a vrut să investească ea şi să-şi construiască un parc fotovoltaic prin care să-şi asigure energia electrică necesară iluminatului public local, ştiut fiind că energia produsă în centrala solară va intra în reţeaua naţională de electricitate, instalaţia având un contor care măsoară cu exactitate cât curent se produce, furnizorul naţional de energie urmând să scadă din factura iluminatului public suma echivalentă cu curentul astfel produs. La prima încercare care a avut loc în ultima zi de miercuri a lunii aprilie, proiectul de hotărâre iniţiat de viceprimarul Liviu Octavian Rusu nu a fost aprobat. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la cea de a doua încercare, în şedinţa extraordinară de Consiliu Local al municipiului Aiud care a avut loc după aproximativ o săptămână. Astfel, încercarea viceprimarului Rusu de aprobare a documentaţiei tehnice de modificare a suprafeţei, parcelare şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenului situat în intravilanul municipiului Aiud pe care administraţia locală voia să amplaseze parcul a fost sortită eşecului. Potrivit raportului de specialitate care a însoţit proiectul respectiv, investiţia ar fi urmat să fie făcută de către municipalitate prin obţinerea unei finanţări prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 Axa prioritară, fapt care ar fi redus bine sumele cheltuite de administraţie în acest sens. La această a două şedinţă, şase consilieri au preferat să nu participe la lucrări. În aceste condiţii, dacă totul mergea „ca pe roate”, ceilalţi treisprezece prezenţi în sală erau suficienţi pentru acoperirea celor două treimi din voturile necesare, însă unul dintre aceştia s-a abţinut, astfel proiectul nu a fost aprobat, obţinând doar douăsprezece voturi „pentru” în loc de treisprezece, cât ar fi fost necesar. Din cele aflate de la consilierii care nu au fost prezenţi în sala de şedinţe, se pare că aceştia nu au vrut să participe deoarece atunci nu li s-a părut normal ca „… singurul şi cel mai bun teren care ar putea fi folosit pentru crearea unui parc industrial să primească o astfel de destinaţie, în timp ce alte terenuri degradate şi aflate la distanţă de căile de comunicaţii şi utilităţi să fie «ocrotite» de edili”. În aceste condiţii, cele două terenuri însumând peste 20 de hectare au rămas libere, aşteptând o exploatare eficientă. Rămâne de văzut ce întrebuinţare va da acestora noua conducere a administraţiei locale şi dacă aceasta va avea sprijinul consiliului local în politica ei de dezvoltare economico-socială a municipiului. Importanţa unui parc fotovoltaic pentru municipiul Aiud este percepută diferit de cetăţeni. În majoritatea lor, au întrebat câte locuri de muncă le va aduce o astfel de investiţie: „Să avem pardon, dar au avut dreptate cei care nu au votat «pentru». Ce ne trebuie nouă fotovoltaic? Noi vrem industrial, că ăla ne va da de lucru!”, spunea aiudeanul I. O. La rândul său, doamna M. A., o femeie în vârstă de aproximativ 50 de ani, ne-a spus: „Nu! Să nu aud de aşa ceva. Prima dată să ne facă de lucru, că apoi vor avea şi cu ce plăti curentul. Ce? Terenul ăla de la Herja nu era bun pentru voltaicul lor? Ăstălalt este aproape de curent, apă, gaz, şosea şi cale ferată, numa bun pentru aşezat pe el vreun investitor”. Contrar celorlalţi doi, domnul V. M., în vârstă de 35 de ani, a spus: „Nu ştiu de ce s-au cramponat pentru acest teren. Dacă se făcea acel fotovoltaic nu mai aveam probleme cu cheltuielile de iluminat, iar banii veneau de la Uniunea Europeană, noi nu cheltuiam aproape nimic. Cred că pe platforma Metalurgica se poate amenaja un parc industrial aşa cum vrea lumea. Acolo, deja, s-au aşezat câteva întreprinderi”.

Dorel LAZĂR