Trăim într-o ţară cu valori răsturnate, ceea ce nu înseamnă că n-am avea oameni de care să fim mândri. Înclin să cred că, în ciuda unui sistem de valori dat peste cap, în România, ponderea oamenilor de treabă, dedicaţi, oneşti şi devotaţi este mai mare decât cea a „cozilor de topor” sau hoţilor.

Numai că aceşti oameni buni, de regulă, sunt şi modeşti, departe de a-şi etala meritele. Noi, ceilalți, trebuie să-i descoperim. Horea Nistea, medic primar la Spitalul Municipal Aiud, psihiatrul care te face să crezi că mereu există loc pentru pasiuni noi.

Horea Nistea este specialist în psihiatrie. A absolvit facultatea de medicină în anul 1987, la Cluj-Napoca. Se consideră un om modest și recunoscător altora și chiar este așa.

„Tot ce am învăţat şi însemn în momentul de faţă este rezultatul familiei mele, în afara căreia nu m-am văzut niciodată şi fără de care identitatea mea nu ar fi completă. Îmi trag rădăcinile din Munții Apuseni, din Baia de Arieş, de acolo era tatăl meu, care nu a omis niciodată să îmi arate prin propriul exemplu regulile de aur prin care reușești în viață”. Meseria de medic psihiatru i se potrivește de minune. Cu vocea lui blândă și un timbru plăcut, cu siguranță că oricare pacient îl consideră prietenul său încă din primele clipe.

Întrebat ce înseamnă profesia pentru el și, după o clipă de gândire, a răspuns că pentru el: „…înseamnă să fii dispus să faci nişte compromisuri pozitive şi o seamă de sacrificii de ordin personal, să fii capabil să ai mereu o vorbă bună, un zâmbet, obiectivitate, discernământ, iar trăirile şi nevoile personale să le laşi la uşa cabinetului în care intri şi unde trăirile şi nevoile celorlalţi trebuie să fie mai importante, deoarece pe uşa cabinetului scrie, înainte de specialitate şi de numele tău, profesia.

Dacă acolo scrie medic, oamenii te caută pentru că, într-un moment sau altul al vieţii lor, din motive mai mult sau mai puţin grave, tu, oricum te-ai numi, eşti persoana de care au nevoie. Asta face diferenţa între a fi şi a face ceva cu adevărat, fie că eşti medic, învăţător, funcţionar sau instalator, şi doar a te numi că eşti şi faci acel ceva”.

Știam că are o pasiune pe lângă cea de medic, că este trăgător cu arcul, și că abia s-a întors de la un concurs mondial, astfel că l-am întrebat cum de a ajuns să-i facă concurenţă lui Robin Hood. Nu a stat mult pe gânduri și a mărturisit că „vinovat” este fiul său, Horea Ștefan. „În anul 2013, când fiul meu, Horea Ștefan, a împlinit vârsta de 18 ani, m-am gândit să-i fac o surpriză și i-am cumpărat un arc. Atunci când l-am încercat, «mi s-a lipit de suflet» şi nu m-am lăsat până nu mi-am cumpărat și eu unul”, ne-a mărturisi medicul Nistea.

La început și-a  cumpărat un arc „mai modest”, un arc olimpic „Recurve Take Down”, cu care a participat la prima sa competiție, un campionat organizat la „Domeniile arcașilor” din Cluj-Napoca, unde a și luat un loc fruntaș, locul trei, lucru care l-a ambiționat. „După premiul obținut la Cluj am intrat membru în Clubul de Tir cu Arcul «Șoimii de Mureș» din Târgu Mureș, oraș care are, din câte am auzit, una dintre cele mai mari tradiții în tras cu arcul la țintă. Se spune că acolo, în urmă cu 50 sau 60 de ani, ar fi fost înființat primul club al arcașilor din România.

În 2015 am văzut performanțele unui arc cu scripeți. M-a încântat în așa măsură încât nu am pregetat și mi-am cumpărat un «Compound» (așa se numește arcul respectiv)”. L-am întrebat dacă merită acest efort financiar și orele de antrenament. S-a gândit puțin, apoi a spus: „Când cineva are o pasiune, nu-și pune problema banilor, ci îşi propune mărirea colecțiilor, a victoriilor. Sunt unele cheltuieli, dar – odată făcute și având grijă de investiția făcută – te descurci. Problema mare este că nu ai unde să te antrenezi. Trebuie să faci deplasări în poligon sau pe la prieteni care au o livadă sau curte lungă și chiar să închiriezi săli de sport pentru antrenamente.

Acest sport este încă destul de discret la noi, cu toate că numărul pasionaților a crescut foarte mult în ultimii trei ani. Oricum, azi nu mai e așa simplu să tragi cu arcul, ca pe vremea lui Robin Hood. Putem spune că românii sunt printre cei mai buni din Europa la tras cu arcul, dar sportul este unul destul de costisitor. Un echipament complet te duce la în jur de 2500-3000 de euro, iar o săgeată ajunge și la 30 de euro”. Pentru că a adus aminte de Robin Hood, l-am întrebat pe doctorul Horea Nistea dacă sunt unii care se încumetă să tragă o săgeată într-un măr așezat pe capul cuiva. A răspuns  foarte rapid: „E prea periculos. Sub nicio formă nu ne apucăm să tragem într-un măr așezat pe capul cuiva. Dar acum se fac tot felul de concursuri la ținte din ce în ce mai mici”.

Mulți spun că tirul cu arcul este în același timp un joc al forței, dar și al răbdării, sport în care nu ai unde să fugi, nu ai de ce să transpiri și să-ți dai sufletul, i-am spus interlocutorului meu, care m-a întrerupt, spunând: „Da, însă trebuie să ții săgeata bine între degetul arătător și cel mijlociu sau în «release» (sistem de prindere a corzii şi lansare a săgeţii), să tragi de cot în spate și să aştepţi. Puţin. Încă puțin. Îi dai drumul și speri ca săgeata să aterizeze acolo unde ai văzut în mintea ta că ar trebui să aterizeze.

Este vorba de un sport static, pentru care ai nevoie de forță în mâini, în principal. Oricine poate să tragă cu arcul, indiferent de vârstă, fiind nevoie doar de o privire ageră și brațe sigure, perseverenţă şi multă pasiune.

Am vrut să știu ce spune soția dânsului despre această pasiune, iar domnul Horea Nistea mi-a spus că nu sunt probleme în această privință: „Atât soția mea, Roxana, cât și cei doi copii ai mei, Sandra și  Ștefan, m-au susținut și încurajat în permanență, iar eu m-am străduit să nu-i dezamăgesc. Uite așa, în cei trei ani de când am început să particip la concursuri, am strâns un număr de cinci medalii și o mulțime de diplome, ultima performanță fiind în urmă cu nici o săptămână, când Federația Română de Arc Tradițional şi Field a organizat,  în perioada 29 martie – 1 aprilie, în premieră pentru România, Campionatul Mondial dedicat practicanţilor de tir cu arcul. Peste 350 de sportivi din 30 de ţări s-au înscris la această competiţie, care s-a desfăşurat la Fundata – Cheile Grădiştei. Aici am reuşit performanța să obțin titlul de vicecampion mondial, medalia de argint, veterani (55+) arc compound, categorie Bowhunter Unlimited’’.