Despre faţa mai puţin cunoscută a POSDRU 2007-2013: sute de copii operaţi cu cu succes pentru malformaţii cardiace, mii de locuri de muncă create şi investiţii în mediul de afaceri

           Având în vedere declaraţiile conform cărora POSDRU 2007-2013 a fost o „mizerie” care nu se va mai repeta, care este opinia dumneavoastră faţă de aceste afirmaţii şi care credeţi că sunt schimbările preconizate la nivelul Autorităţii de Management si beneficiarilor pentru ca Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 să-şi atingă obiectivele şi scopul propus?

          De-a lungul timpului, au fost voci care au considerat că POSDRU este un program inutil, iar criticile, chiar aspre şi dure, nu au fost puţine. Cu privire la declaraţia la care faceţi referire, din punctul meu de vedere, ea a fost scoasă din context, în sensul în care «mizeria», despre care se vorbea punctual, viza aşa numitele proiecte cu risc, asupra cărora existau suspiciuni de fraudă ori de conflicte de interese, aflate în investigare. În cadrul aceleiaşi declaraţii, se vorbea însă şi despre cheltuielile curate, care tocmai fuseseră solicitate Comisiei Europene spre rambursare, iar valoarea lor era mai mare decât cea a cheltuielilor care alcătuiau «mizeria». Declaraţia a stârnit un val de nemulţumire atunci, în special în rândul beneficiarilor, dar, personal, cred că, dacă ea ar fi fost urmărită până la capăt, spiritele nu s-ar mai fi încins atât de tare. Pe de altă parte, într-o discuţie legată strict de proiectele cu probleme, nimeni nu ar avea o imagine roz asupra programului. Totuşi, o evaluare corectă şi completă a POSDRU trebuie să ţină cont de toate elementele şi de toate aspectele, de cele bune şi de cele mai puţin bune. În opinia mea, POSDRU nu a fost deloc inutil, ci, dimpotrivă, a oferit şansa investiţiilor şi în resursa umană, poate cea mai valoroasă. POSDRU nu a fost neapărat apreciat, pentru că nu a fost cunoscut şi din perspectiva lucrurilor frumoase, dar cred că opiniile negative s-au format şi din cauză că noi, ca popor, nu avem încă o mentalitate care să accepte foarte uşor investiţia în oameni. Românii mai niciodată nu îşi cântăresc munca şi nu pun foarte mare preţ pe ei înşişi. Aşadar, pregătirea profesională, formarea continuă care, în statele mai dezvoltate ţin de normalitate, la noi sunt încă percepute ca inutile. Cât despre schimbările pe care Autoritatea de Management le preconizează, vă pot spune că există o preocupare permanentă pentru îmbunătăţirea sistemului, nu e un proces care se încheie la un moment dat, pentru că vorbim despre un sistem flexibil, mereu în evoluţie spre o cât mai mare eficienţă. Pentru POCU 2014-2020, există planuri care se concretizează în fiecare zi: se doreşte un sistem informatic eficient, care să elimine birocraţia, se fac paşi concreţi spre asigurarea transparenţei, se lucrează la ghiduri, iar consultarea publică reprezintă un element esenţial. POCU pune un accent mult mai mare pe tineri, pe formarea lor, dar şi pe integrarea pe piaţa muncii, pe dezvoltarea comunităţilor locale şi a zonelor marginalizate sau pe încurajarea antreprenoriatului, inclusiv prin dezvoltarea de noi afaceri şi susţinerea întreprinderilor, pentru ca acestea să se poată adapta mai bine schimbărilor mediului de afaceri. Spre deosebire de POSDRU, în cadrul POCU nu formarea profesională este cheia, ci angajarea, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu un program care continuă misiunea POSDRU, dar care este adaptat uneia dintre cele mai mari nevoi sociale: găsirea unui loc de muncă. De-acum, atât autorităţile cât şi beneficiarii au acumulată o experienţă reală, experienţa POSDRU, care reprezintă o asigurare în plus în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor Programului Operaţional Capital Uman.

          Care sunt, în opinia dumneavoastră, punctele forte ale POSDRU şi principalele beneficii ale implementării sale?

          POSDRU a fost, incontestabil, cel mai mare angajator din România. A dat o şansă reală la perfecţionare şi dezvoltare profesională tuturor celor care au vrut să profite de ea, în sensul în care au înţeles că, în societatea actuală, cu cât eşti mai bine pregătit, în domeniile care se caută, cu atât mai multe şanse ai să te integrezi pe piaţa muncii. La nivelul OIR POSDRU Regiunea Centru, există 273 contracte de finanţare, şi aici mă refer la proiectele finalizate, a căror valoare totală este de 1.278.612.107,89 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este în sumă de 1.227.386.990,52 lei. Multă lume a criticat proiectele care s-au axat pe formarea profesională, ele au fost îndelung dezbătute public şi nu are sens să le mai comentez. Există însă o faţă mai puţin cunoscută a POSDRU. S-a vorbit mult despre aşa-numiţii «colecţionari de subvenţii», până la urmă a fost opţiunea celor care au făcut parte din grupurile ţintă să rămână la stadiul de colecţionar, nu programul e de vină pentru lipsa de interes a unora dintre beneficiarii finali. Dar, între cele 273 contracte gestionate de OIR Centru, şi situaţia e valabilă la nivel de sistem, există şi proiecte despre care nu se ştie mare lucru. POSDRU a finanţat şi promovarea culturii antreprenoriale, zeci de idei de afaceri au fost finanţate cu sume de până la 25.000 de euro, iar POCU este un continuator al POSDRU din acest punct de vedere. Înfiinţarea firmelor prin POSDRU a avut un real succes, pentru că cele mai multe afaceri au supravieţuit pieţei, ele sunt viabile şi azi. POSDRU s-a ocupat şi de formarea cadrelor medicale în domeniul cardiologiei pediatrice. OIR POSDRU Regiunea Centru a monitorizat 5 astfel de proiecte, prin care s-au format 1170 cadre medicale, respectiv 370 medici şi 800 de asistente. Acesta este doar unul dintre câştigurile rezultate în urma implementării, pentru că e nevoie de formare, în special într-un domeniu crucial, aşa cum e şi cel al sănătăţii. Un alt câştig, cât se poate de important, e faptul că, prin aceste proiecte, s-a acordat o şansă la viaţă unor copii, ai căror părinţi nu îşi permiteau intervenţii în străinătate. Punctual, UMF Târgu-Mureş a efectuat, în cadrul proiectului său, 100 de intervenţii demonstrative, UMF Iaşi a diagnosticat 140 de copii, iar 112 dintre ei au fost trataţi, inclusiv chirurgical. UMF Cluj Napoca a realizat un program de screening al incidenței HTA și tulburărilor de ritm și de conducere, la copiii cu vârste cuprinse între 7-18 ani, aproximativ 15.000 de copii fiind examinaţi clinic în cadrul acestuia. POSDRU a oferit, aşadar, sute de inimi pentru sute de copii care au primit, datorită acestui program, o şansă reală la viaţă. La Târgu-Mureş, avem singurul loc din ţară unde se fac operaţii pentru malformaţii cardiace în primele 2-3 zile de viaţă ale nou-născutului. Au fost bebeluşi de câteva zile operaţi cu succes, în cadrul proiectului finanţat prin POSDRU. La fel de remarcabile, prin obiectul şi scopul lor, sunt şi proiectele privind dezvoltarea economiei sociale. Prin cele gestionate de noi, au fost înfiinţate 258 de structuri de economie socială, în mediul rural şi urban, şi au fost create 1306 locuri de muncă, dintre care cel puţin jumătate sunt ocupate de persoane din grupuri vulnerabile.

          Care sunt principalele domenii de activitate pe care s-au axat structurile de economie socială şi câte s-au înfiinţat în judeţul Alba?

          Din totalul celor 258 de structuri de economie socială, 78 au fost înfiinţate în judeţul Alba, de către beneficiari publici şi privaţi. Consiliul Judeţean Alba şi municipiile Alba Iulia, Sebeş şi Ocna Mureş fac parte dintre beneficiarii publici, prin ale căror proiecte s-au înfiinţat structuri de economie socială care funcţionează şi azi, chiar dacă perioada de sustenabilitate s-a încheiat. Rezultate frumoase s-au înregistrat şi în cazul proiectelor implementate de beneficiarii privaţi. Asta înseamnă că multe dintre ideile de afaceri au fost bine gândite, iar unele structuri şi-au extins activitatea prin deschiderea de puncte de lucru. Aş sublinia, la nivel de exemplu, că prin cele 2 proiecte ale CJ Alba, au fost înfiinţate 15 structuri, cu 88 locuri de muncă, iar Municipiul Alba Iulia a implementat 1 proiect, prin care au fost create 12 structuri, cu 73 locuri de muncă. Domeniile de activitate pe care s-au axat structurile de economie socială sunt diverse. S-au înfiinţat brutării, firme de transport, de construcţii sau de curăţenie, centre de sport şi de nutriţie, tâmplării, croitorii, centre de colectare deşeuri, firme de amenajare spaţii verzi, centre de informare turistică şi agenţii de turism, tipografii, centre de colectare a uleiurilor vegetale uzate, centre de recuperare, detoxifiere, dezintoxicare şi dezalcoolizare. Ultimele 2, de pildă, aparţin unei asociaţii din Bacău, se adresează persoanelor cu probleme de dependenţă şi au un real succes. S-au mai creat ateliere specializate în confecţii din carton, service-uri auto, firme de catering sau de servicii IT şi lista poate continua.

          Câte procese pe rol, la diferite grade de instanţă, are OIR POSDRU Regiunea Centru şi legat de aceasta care este valoarea corecţiilor financiare rezultate ca nereguli sau fraude în întreg exerciţiul financiar POSDRU 2007-2013?

          În total, OIR POSDRU Regiunea Centru a avut 60 procese, dintre care 28 sunt pe rolul instanţelor. Din cele 32 procese finalizate, doar 4 au fost pierdute în favoarea beneficiarilor care au contestat corecţiile pe care le-am aplicat. În acest context, aş face o distincţie între fraude şi nereguli, în sensul în care neregulile sunt, de cele mai multe ori, neintenţionate, şi nu reprezintă ceva neobişnuit în parcursul unui proiect. Pe parcursul implementării POSDRU, au fost emise titluri de creanţă în cadrul a 177 de proiecte, dintre cele 273 proiecte finalizate, valoarea cheltuielilor neeligibile fiind de 9.129.799,98 lei, din care, până în prezent, au fost recuperaţi 8.761.838,11 lei. Cu privire la fraude, în ceea ce priveşte proiectele pe care le-am monitorizat noi, există 3 proiecte implementate de 2 beneficiari, cu fraudă confirmată, valoarea totală a prejudiciului astfel creat fiind de 7.653.982,93 lei, sumă inclusă în valoarea totală a cheltuielilor neeligibile.

          Care este stadiul privind implementarea sistemului electronic de gestionare a programelor şi proiectelor SMIS 2014/MYSMIS 2014 şi dacă în programul  POCU 2014-2020 acesta îndeplineşte toate funcţionalităţile propuse?

          MySMIS îndeplineşte în prezent funcţia de depunere cereri de finanţare şi se lucrează la funcţiiile de evaluare, contractare şi monitorizare. Prin MySMIS se doreşte diminuarea birocraţiei, dar şi o evidenţă foarte clară a cheltuielilor şi a rezultatelor ce vor fi atinse prin implementarea proiectelor. În fond, MySMIS va arăta Comisiei Europene ce se întâmplă cu finanţarea acordată prin programele operaţionale, iar Ministerul Fondurilor Europene şi, deopotrivă, Autoritatea de Management, tratează subiectul MySMIS ca pe o prioritate. Chiar dacă nu este încă finalizat, MySMIS va îndeplini toate funcţionalităţile, în cel mai scurt timp posibil. Diminuarea birocraţiei, proces în care MySMIS joacă rolul principal, va permite atât beneficiarilor, cât şi autorităţilor cu rol de monitorizare să se concentreze pe ceea ce este esenţial: activităţile din proiecte. Cu cât volumul documentelor va scădea, cu atât va creşte concentrarea asupra activităţilor proiectului, în aşa fel încât rezultatele să fie pe măsura estimărilor. Până la urmă, dorinţa este aceea de a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene, care să fie investite exact acolo unde e nevoie de ele, dar care să fie cheltuite în cel mai transparent şi mai eficient mod cu putinţă, în acord cu prevederile legale. Sigur că POCU nu seamănă cu POSDRU şi, după părerea mea, nici nu trebuie să semene. România trebuie şi poate să demonstreze că a învăţat ceea ce era de învăţat şi că, de acum, are capacitatea nu doar de a atrage fondurile europene, ci de a le investi exact acolo unde trebuie, pentru dezvoltarea capitalului uman, a comunităţilor, şi a societăţii prin toate acestea, cu cele mai bune rezultate.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Aiud Info și pe GOOGLE NEWS