Demersurile pentru recuperarea tuturor bunurilor care au aparţinut fostului grof maghiar Banffy Daniel sunt continuate de către autorităţile administraţiei locale şi judeţene din Alba. Groful maghiar fusese condamnat pentru instigarea la crime împotriva umanităţii din perioada de după Dictatul de la Viena, 1940-1944.

În urmă cu şase ani, într-un document emis de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se arăta că averea lui Banffy Daniel a fost confiscată de regimul comunist în baza unei sentinţe prin care era condamnat pentru instigarea la crime împotriva umanităţii din perioada 1940-1944.

Potrivit documentului CNSAS, conduita lui Banffy Daniel în perioada de ocupaţie horthystă din Ardeal a fost „vădit contrară intereselor României şi populaţiei româneşti din Ardeal” şi că „faţă de această conduită, averea autorului Banffy Daniel a fost preluată de statul român”. Groful maghiar a fost în perioada respectivă ministru al Agriculturii în Guvernul Ungariei şi este considerat autor moral al multor crime comise de maghiari împotriva românilor din Transilvania.

Din acest motiv, s-a considerat că bunurile au fost confiscate ca urmare a săvârşirii unor crime contra umanităţii sau crime de război în perioada 6 septembrie 1940 – 9 mai 1945 şi nu constituie preluare abuzivă, deci nu fac obiectul legii de reconstituire a dreptului de proprietate. Moştenitorii lui Banffy susţin că verdictul din 1952, prin care fostul ministru a fost condamnat la 8 ani de muncă forţată, i-a fost confiscată averea şi a fost privat timp de 10 ani de drepturile civile pentru crime împotriva umanităţii, ar fi fost rezultatul unui proces înscenat.

După 1990, administraţiile locale nu au mai ţinut cont de această situaţie juridică şi au retrocedat urmaşilor grofului fostele proprietăţi ale acestuia. În judeţul Alba, domeniul Banffy s-a întins pe teritoriul actual al comunelor Lopadea Nouă şi Hopârta. Ultimul demers judiciar aparţine Primăriei Lopadea Nouă, care încearcă să recupereze în justiţie a castelului din localitatea Ciuguzel şi a unui teren de aproape 8500 de metri pătraţi situat în Lopadea Nouă. Se solicită anularea actului de proprietate emis în anul 2004, tot de Primăria Lopadea Nouă. Şi în 2004 era acelaşi primar ca acum, Marian Indreiu. Procesul este în faza de fond la Judecătoria Aiud.

Castelul datează în actuala formă din anul 1812, clădirea fiind distrusă în timpul răscoalei ţărăneşti din 1784. Castelul a mai suferit o transformare în 1937. Este construit pe un singur nivel şi are un acoperiş tip mansardă, construit în stil baroc. Faţada principală şi cele două faţade laterale au fost construite în acelaşi stil – atât la parter, cât şi la mansardă sunt vizibile câte patru tocuri de geam în stil baroc. După 1949, un timp îndelungat, castelul a fost folosit ca şi şcoală, iar în anul 2004 proprietatea a fost retrocedată familiei.

Reprezentanţii Instituţiei Prefectului Alba au iniţiat în ultimii ani un număr de şapte acţiuni în instanţă pentru anularea unor titluri de proprietate emise anterior pe numele a trei moştenitoare ale lui Banffy Daniel. Judecătoria Aiud a admis, în toate cele trei dosare, acţiunea civilă formulată de Prefectul Judeţului Alba, prin care s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafaţă totală de aproape 35 de hectare de pădure, de pe raza comunei Lopadea Nouă.

Moştenitoarele grofului maghiar – Bethlen Ana, Bethlen Susana Agneta şi Szentkuti Eva – au formulat apel la Tribunalul Alba. Intanţa a respins apelul în toate cele trei dosare. Au fost anulate astfel un titlu de proprietate emis în 2008, un altul din 2010 şi încă unul din 2007, pentru suprafeţe cu vegetaţie forestieră, toate pe raza comunei Lopadea Nouă.

În alte patru cauze au fost anulate, în 2018, la Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Alba, titlurile de proprietate emise pe numele celor trei moştenitoare ale baronului, judecătorii dispunând atunci şi confiscarea averii acestuia, pentru fapte comise în timpul ocupaţiei horthyste, când a fost ministru. Astfel, în două dosare, CA Alba Iulia a respins recursul declarat împotriva unor decizii, din 2017, ale Tribunalului Alba, care făceau referire la anularea unor titluri de proprietate emise în 2009, ce priveau peste 45 de hectare de păşune, respectiv 23,75 hectare de pădure de pe raza comunei Hopârta.