Scrisoare deschisă domnului Preşedinte al României,
Klaus Werner IOHANNIS şi domnului Prim-Ministru al României, Dacian CIOLOŞ

Domnule Preşedinte al României, domnule Prim-Ministru al Guvernului României,

Am fost nevoit să mă adresez dumneavoastră printr-o scrisoare publică la care sunt convins că se vor ralia şi alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară.
Doresc să supun atenţiei dumneavoastră, dar şi consilierilor dumneavoastră pe aceste probleme, prevederile „Ghidului solicitantului pentru Submăsura 7.2 – Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” – aparţinând P.N.D.R. 2014-2020, program finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României prin F.E.A.D.R.
Domnilor, sunt convins că dumneavoastră nu cunoaşteţi realitatea, birocraţia, consumul de resurse umane şi materiale şi umilinţele la care suntem supuşi noi, cei din administraţie, şi concetăţenii noştri din U.A.T. care dorim cu ardoare accesul la fondurile europene.
Mai concret: noi suntem o comunitate foarte bine închegată, numită comuna Mirăslău din judeţul Alba, cu o populaţie rezidentă de 1985 de locuitori reieşită din documentele INSS, dar cu o populaţie reală, după domiciliu, de 2053 de locuitori, conform recensământului populaţiei raportat în 31 octombrie 2011.
U.A.T. comuna Mirăslău are în componenţă 6 localităţi (Mirăslău, Decea, Lopadea Veche, Ormeniş, Cicău, Rachiş), cu populaţie între 893 de locuitori – cea mai dens populată localitate, şi 6 locuitori – o localitate complet izolată, distanţa dintre centrul de comună – localitatea Mirăslău şi localităţile Lopadea Veche şi Ormeniş fiind de 3,5 km, iar faţă de localităţile Decea, Cicău şi Rachiş de 4 km.
Noi fiinţăm pe Drumul European 85 care trece tangenţial cu localitatea Mirăslău şi prin centrul localităţii Decea, avem două căi de acces la autostrada Sebeş-Turda – în estul localităţii Decea şi în sudul teritoriului administrativ al comunei, spre municipiul Aiud, aflat la mai puţin de 5 km de comuna Mirăslău.
De 10 ani ne străduim să introducem apa potabilă pentru toţi locuitorii comunei (şi încă nu am terminat), având un parteneriat cu operatorul regional de apă-canal SC APPA CTTA SA Alba.
În tot acest timp, cetăţenii din 3 localităţi folosesc şi consumă apă nepotabilă (470 de locuitori, din care 35 copii), conform buletinelor de analiză întocmite de DSP Alba şi care arată că întreaga pânză de apă freatică este puternic infestată de nitriţi, azotiţi, iar în unele zone este prezentă E.coli şi o încărcătură mare de B.colifermi, şi nu ne dorim să ajungem la o situaţie asemănătoare celei din judeţul Argeş.
Şi tot de 10 ani ne străduim să accesăm fonduri europene pentru reţeaua de canalizare şi eventual staţie de epurare, timp în care am depus proiecte pe Măsura 322 care nu au întrunit punctajul necesar finanţării, apoi în 2010 am depus acelaşi proiect la Administraţia Fondului de Mediu – de la care am avut chiar vizita în teren cota „0”. A urmat procesul verbal de conformitate, aşteptând să fim chemaţi la semnarea contractului pentru finanţare nerambursabilă, lucru care nu s-a mai întâmplat.
În 2013 am demarat lucrări de introducere alimentare cu apă în satul Decea – cu o populaţie de 721 de locuitori – considerând lucrarea ca parte a noastră de participare la Proiectul „Sistem integrat de apă, canalizare şi staţii de epurare în localităţile Decea şi Mirăslău”, înregistrat la A.F.M. cu nr. 90248/15.11.2010, dar în 26.12.2015 am primit adresa cu nr. 137565 prin care Administraţia Fondului de Mediu ne-a comunicat că, întrucât noi am executat lucrările de introducere a apei la Decea fără să fim chemaţi să semnăm contractul de finanţare, A.F.M. ne retrage finanţarea pentru proiectul amintit (finanţare care, în realitate, nu ne-a fost acordată niciodată).
Ultima speranţă pentru noi mai rămânea Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Dar, stupoare, când firma de consultanţă care ne reprezenta interesele a consultat „Master planul judeţean privind infrastructura de apă şi apă uzată a judeţului Alba” publicat în 22 decembrie 2015, a constatat că noi nu existăm, cu toate că de la Administraţia Fondului de Mediu am primit abia în 26 decembrie 2015 comunicatul că nu mai finanţează proiectul depus în 2010 şi noi încă aveam un proiect în derulare cu Administraţia Fondului de Mediu.
Studiind „Ghidul de accesare a fondurilor pe infrastructura mică Ramura 7.2. – apă uzată”, am constatat uimiţi cum o societate comercială (pe care de altfel o stimăm şi avem o colaborare bună cu conducerea acesteia), este vorba de SC APA CTTA SA Alba, dirijează destinele comunităţilor locale, stabilind cine poate beneficia de aceste fonduri europene nerambursabile şi cine nu.
Deci, domniile lor sunt decidenţii – dar oare deţinând monopolul apei/apei uzate, nu-şi urmăresc în primul rând maximizarea profitului societăţii şi nu „legarea la cap” cu alte reţele de apă uzată (care, zic specialiştii dânşilor, nu vor funcţiona), la fel cu cele pe care le-au preluat până acum? De când, cu respect, o societate comercială stabileşte strategia de dezvoltare a U.A.T. dintr-un judeţ?
În urma mai multor runde de discuţii cu specialiştii de la SC APA CTTA SA Alba şi a unor clarificări scrise în corespondenţa dintre noi, am primit adresa cu nr. 628/9.02.2016 în care ni se comunica că de fapt facem parte din Master planul judeţean privind infrastructura de apă şi apă uzată a judeţului Alba, cu precizarea că nu suntem cuprinşi în lista de investiţii (???) prioritare cu finanţare din fonduri europene (P.O.I.M. şi P.N.D.R.) deoarece nu facem parte din aglomeraţii umane de 2.000 de locuitori. Menţionez că, împreună cu o comună învecinată, comuna Unirea, comuna Mirăslău a format Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Mirăslău-Unirea pentru implementarea unui proiect comun (comuna Unirea având localitatea Inoc, cu 193 de locuitori, învecinată cu Decea) pe apă uzată.
Domnule Prim-Ministru, desfiinţaţi-ne ca U.A.T., uniţi două sărăcii sau o sărăcie (dar nu spirituală) cu o bogăţie, municipiul Aiud, dar nu ne condamnaţi la o crasă discriminare pe criterii numerice, la subdezvoltarea comunei Mirăslău (Nimeni nu investeşte acolo unde utilităţile şi serviciile nu există!). Poluarea mediului înconjurător a ajuns la o cotă alarmantă, care va duce în cele din urmă la dispariţia satului românesc.
Aceste sate mici, mijlocii, mari (poate) au fost cele care au păstrat fiinţa neamului românesc prin tradiţii culturale, religioase şi socio-economice, iar prin acestea inclusiv statul unitar român.
Ce să înţelegem prin „aglomerări umane?” Unii „specialişti” au inventat distanţe „rezonabile” între localităţi. Definiţia “aglomerării umane”, terminologie predată la Facultatea de Geografie a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, la fel de clară în „GHID”, este acum distorsionată.
Credeţi că, dacă ne comasaţi, ne şi „aglomeraţi uman”? Vă înşelaţi! Doar măriţi şi mai mult distanţele dintre cetăţeni şi administraţia publică, aşa „calificată” cum e ea, şi mai ales „aşa bine plătită”, dar care se află încă în slujba cetăţeanului, cu încă vreo 5 km.
Domnule Preşedinte, sunteţi garantul Constituţiei României, aţi jurat să faceţi tot ce vă stă în putinţă pentru propăşirea statului de drept, a egalităţii şi a nediscriminării între cetăţeni europeni comunitari. Vă rugăm, nu patronaţi dispariţia satelor româneşti!
Satele româneşti trebuie să rămână în vetrele strămoşeşti, să nu fie „remorcate” la centru, în oraşe sau municipii, dar să li se permită accesul la civilizaţie, şi nu „discriminarea numerică”. Lor (comunităţilor mici) le-a rămas un singur drept: acela de a plăti impozite egale sau mai mari faţă de ceilalţi cetăţeni comunitari.
Lăsaţi-i să facă ce ştiu – agricultură, prelucrarea de produse agricole, activităţi meşteşugăreşti – pentru că încă avem aproape 800 de capete bovine (cu o fermă de aproape 400 de capete), 4000 de ovine, 600 de porci şi 60 de cai. Dacă luăm în considerare numai apele uzate de la aceste ferme, la care adăugăm un abator cu o capacitate de 80-100 de bovine pe zi sau 300-400 de porci, carmangeria şi veţi înţelege că nu cerem POMANĂ, cerem un tratament egal, nediscriminatoriu pentru toţi cetăţenii comunitari.
Dacă nici dumneavoastră şi nici instituţiile îndreptăţite să facă dreptate nu vor reacţiona, ne rezervăm dreptul de a ne apăra interesele, uzând de toate formele legale de protest.
Nu ne dorim să ieşim în stradă, nici blocarea drumului E-85 pentru a ne lua cineva în seamă, dar nu vom permite nimănui să ne încalce drepturile fundamentale de cetăţeni comunitari europeni.
Poate că acest demers nu şi-ar mai avea locul dacă avocaţii noştri (a se citi parlamentarii), pe care cu onoare i-am trimis în Parlamentul României, ar fi trecut mai des pe la noi (indiferent de culoarea politică), ar cunoaşte realităţile imediate şi de perspectivă ale comunităţilor locale şi le-ar face cunoscute, dar, din păcate, nu se întâmplă acest lucru.
Sunt curios cum vor justifica aceste lucruri foarte curând, când vor veni din nou să ceară votul cetăţenilor.
Domnule Preşedinte, Domnule Prim-Ministru, luaţi măsurile administrative pe care le consideraţi potrivite, dar nu DISCRIMINAŢI cetăţenii comunitari! Eu personal, ca edil al acestei comunităţi, plec mâine, dacă sunt sigur că locuitorilor comunei Mirăslău le sunt respectate drepturile şi că o vor duce mai bine.
V-am scris aceste rânduri cu SPERANŢA că poate veţi înţelege că ,,NOUĂ” chiar ne ,,PASĂ”!

Cu deosebit respect şi consideraţie,
Primarul comunei Mirăslău,
Liviu Gigel ALEXANDRU