Din Județ
Obiceiuri, tradiții și restricții din perioada Postului Crăciunului 2014 | aiudinfo.ro
Din 14 noiembrie 2014 până în 24 decembrie, creştinii intră în Postul Crăciunului | aiudinfo.ro
Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. Din rânduielile bisericești aflam ca se lasă sec in seara zilei de 14 noiembrie, însă, când aceasta data cade miercurea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta sa primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatra ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc sa primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat si născut din Fecioara Maria.
Dezlegări in Postul Crăciunului
După rânduiala din pravile, in timpul Postului Crăciunului, miercurea si vinerea nu mâncam cu untdelemn si nu bem vin. In aceste doua zile postim pana la ora 3-4 p.m., când mânecam hrana uscata sau legume fierte. Daca se întâmpla sa cada miercuri si vineri un sfânt care sa aibă Doxologie mare, dezlegam numai la untdelemn si la vin si mâncam o singura data in zi. Daca s-ar întâmpla miercuri sau vineri sa cada un sfânt care are Priveghere, dezlegam la untdelemn, la vin si la peste. Si daca se va întâmpla pomenirea sfanțului al căruia este hramul Bisericii, miercuri sau vineri, de asemeni mâncam peste.
Marți si joi nu mâncam peste ci numai untdelemn si vin. Daca se întâmpla sa cada un sfânt marți sau joi, care sa aibă Doxologie mare, atunci mâncam peste.
Postul Crăciunului 2014: In Postul Craciunului avem dezlegare la peste sâmbătă si duminica
Biserica a rânduit ca in fiecare sâmbătă si duminica cuprinse intre 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului in Biserica) si 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul), sa avem dezlegare la peste.
Postul Crăciunului 2014: Postul Crăciunului in tipicul Sfântului Sava
In tipicul Sfântului Sava întâlnim următoarele precizări: “Deci suntem datori in aceste 40 de zile sa păzim in fiecare săptămâna, trei zile postindu-le fără untdelemn si vin: luni, miercuri si vineri. Iar daca se va întâmpla vreun sfânt mare in aceste zile intru pomenirea lui dezlegam si facem praznic pentru dragostea sfanțului. Adică in ziua a 16-a, a 23-a si a 30-a ale lunii noiembrie. Si in zilele 4, 5, 6, 9, 17 si 20 ale lunii decembrie. Daca aceste zile se vor întâmpla marți sau joi atunci mâncam peste iar daca va fi luni, miercuri sau vineri dezlegam numai la untdelemn si vin, iar peste nu mâncam in afara de faptul daca se va întâmpla sa fie hramul Bisericii. Deci daca se va întâmpla hramul vreunui sfânt dintre aceștia in mănăstire atunci dezlegam la peste si la vin in orice zi ar cădea. Iar unele Tipice de la ziua a 9-a a lunii Decembrie poruncesc sa postim si la peste, sa nu mai facem nici un fel de dezlegări, in afara de sâmbătă si duminica si de va fi hramul vreunui sfânt (când se dezleagă).”
Rânduieli liturgice specifice in Postul Crăciunului
In timpul Postului Nașterii Domnului, începând cu data de 21 noiembrie, se introduc in cadrul slujbei Utreniei, Catavasiile Nașterii Domnului, care se cânta pana in data de 30 decembrie inclusiv. In aceasta perioada a Postului Crăciunului, la Ceasuri si Pavecernita nu sunt cantate stihirile si nici troparele, ci toate sunt rostite. Daca ajunul Crăciunului cade sâmbătă sau duminica, slujba Ceasurilor Împărătești se muta in vinerea dinainte, aceasta zi devenind aliturgica. De asemenea, daca ajunul Crăciunului cade in zilele de luni pana vineri se va oficia in aceasta zi Liturghia Sântului Vasile cel Mare, urmând ca in ziua praznicului sa se săvârșească Sfântă Liturghie a Sfântului Ioan Gura de Aur. Daca ajunul va fi sâmbătă sau duminica, in ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului Ioan Gura de Aur, iar in ziua Crăciunului – Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unita cu Vecernia.


Din Județ
Alba rămâne codașa turismului din Regiunea Centru în luna iunie 2025 | aiudinfo.ro
Sejururile sunt scurte și gradul de ocupare modest | aiudinfo.ro
Județul Alba, cu ai săi munți, cetăți și sate pitorești, rămâne un punct de atracție constant pe harta turismului românesc, însă datele oficiale pentru luna iunie 2025 arată că județul are în continuare un drum lung de parcurs pentru a ține pasul cu motoarele turistice ale Regiunii Centru.
Potrivit statisticilor, în unitățile de cazare din Alba (cele cu cel puțin 10 locuri de cazare) au fost înregistrați 26.903 turiști. Aceștia reprezintă 2,1% din totalul la nivel național, cifră care poate părea modestă dacă o comparăm cu marile centre turistice precum Brașov sau Sibiu, dar care arată totuși o prezență constantă.
Față de luna mai, numărul vizitatorilor a crescut cu 6,5% (adică 1.638 persoane în plus), semn că sezonul de vară începe să prindă avânt, însă comparativ cu iunie 2024 se remarcă o scădere de 4,1% (cu 1.160 persoane mai puțin).


Pensiunile agroturistice au adunat un procent considerabil (24%), fiind dovada clară că tot mai mulți vizitatori vor experiențe legate de viața de la sat și de tradițiile locale. În același timp, apartamentele și camerele de închiriat au strâns 18,5% din preferințe, iar pensiunile turistice clasice-11,8%.
În iunie, s-au contabilizat 46.194 înnoptări, cu aproape 10% mai multe decât în luna mai, dar cu 5% mai puține față de anul trecut.
Durata medie a șederii a fost de 1,71 zile, adică sub două nopți, ceea ce sugerează că județul Alba rămâne în mare parte o destinație de weekend sau de scurtă vizită, spre deosebire de alte județe din regiune unde turiștii aleg să stea mai mult.
O altă cifră interesantă ține de profilul vizitatorilor: în iunie 2025, 79,5% dintre turiștii din Alba au fost români (21.377 persoane), iar străinii au reprezentat 20,5% (5.526 persoane).
În primele șase luni ale anului, Alba a adunat 108.479 turiști, ceea ce înseamnă o creștere de 2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre aceștia, 85,7% au fost români, iar 14,3% străini.
Cifrele arată că Alba rămâne o destinație mai degrabă internă, pentru publicul local și național, în timp ce atragerea unui număr mai mare de vizitatori din afara granițelor rămâne un punct sensibil. Tot mai mulți turiști aleg cazare Alba Iulia Centru, atrași de istoria orașului și de ofertele variate ale hotelurilor și pensiunilor
Gradul de ocupare a locurilor de cazare a fost de 20%, adică semnificativ mai mic decât media regională (25,9%) și mult sub media națională (30,1%).
Dacă privim însă la nivel regional, imaginea se schimbă radical: în Regiunea Centru formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, au fost înregistrate în iunie 270.124 sosiri, ceea ce reprezintă 20,8% din totalul național.
Motorul principal rămâne Brașovul, care cu 105.555 turiști adună 39,1% din vizitatorii regiunii.
Sibiul se menține și el pe val, cu aproape 60.000 de turiști, iar Mureșul a depășit 46.000 de vizitatori. La polul opus se află Covasna, cu doar 13.391 turiști, dar cu o particularitate notabilă: durata medie a șederii a fost de 4,24 zile, cea mai mare din regiune și de peste două ori mai mare decât în Alba.
Această diferență arată că în timp ce unele județe atrag prin flux mare de turiști de scurtă durată, altele se bazează pe vizite mai lungi, care aduc beneficii economice mai consistente.
În privința tipurilor de cazare, Regiunea Centru arată o imagine echilibrată, dar cu predominanța hotelurilor, care însumează 56,3% din totalul sosirilor. Urmează apartamentele și camerele de închiriat (12,1%), pensiunile agroturistice (11,9%) și pensiunile turistice (10,9%).
În total, au fost înregistrate 512.499 înnoptări în iunie, adică 18% din totalul național. Aici hotelurile conduc detașat, cu 55,8% din înnoptări, urmate de pensiunile agroturistice (12,2%) și apartamente/camere de închiriat (12,1%).
În ceea ce privește durata medie a sejurului, la nivel regional aceasta este de 1,90 zile, deci mai lungă decât în Alba, dar încă sub potențialul pe care destinațiile montane și culturale l-ar putea oferi.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare confirmă și el discrepanțele din regiune: media pe Centru a fost de 25,9% în iunie, dar cu variații spectaculoase între județe.
Covasna a înregistrat un impresionant 41,7%, urmată de Mureș cu 33% și Sibiu cu 28,5%. Brașovul a avut 23%, Harghita 20,9%, iar Alba a rămas la coada clasamentului cu doar 20%.
Prin urmare, județul Alba se află la un nivel intermediar: atrage constant turiști, însă în principal pentru șederi scurte și cu un grad de ocupare modest.
Regiunea Centru, privită în ansamblu, are un turism diversificat, cu Brașovul ca principal magnet, Sibiul și Mureșul în creștere, iar Covasna ca exemplu de eficiență prin sejururi mai lungi.
Pentru Alba, provocarea rămâne să găsească modalități de a-i convinge pe turiști să rămână mai mult și să revină mai des.
Din Județ
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | aiudinfo.ro
Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2026 și Paștele catolic 2026. • Paștele 2026 | aiudinfo.ro


Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”
Când cade Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2026, 2027, 2028, 2029, 2030
CÂND SE VA SĂRBĂTORII PASTELE 2026 și în următorii ani:
Când pică Paştele Ortodox în anii 2020-2030
Paștele Ortodox 2020 – 19 aprilie
Paștele Ortodox 2021 – 2 mai
Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie
Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie
Citește și: Mesaje de Paște fericit. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor
Când cade Paştele Catolic între anii 2020-2030
Paștele Catolic 2020 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie
Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie
Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 28 martie
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie
Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”
POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.
Citește și: Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti
În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.
De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.
Din Județ
Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | aiudinfo.ro
Floriile 2026: Floriile Ortodoxe 2026 sunt în 5 aprilie, iar Floriile Catolice 2026 în 29 martie. Duminica Floriilor 2026 – obiceiuri | aiudinfo.ro
În Duminica Floriilor, românii ortodocși sărbătoresc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, în ultima săptămână din viața Sa pământească.
Astfel, din această zi începe Săptămâna Patimilor. Mai exact, sărbătoarea Floriilor este ultima zi de fericire, întrucât, imediat după aceasta, intrăm în Săptămâna Patimilor.
Citește și: Mesaje de Florii • Urări de Florii • Felicitări de Florii care pot fi transmise prin SMS de Florii
CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE ORTODOXE în următorii ani:
2024 – 28 aprilie
2025 – 13 aprilie
2026 – 5 aprilie
2027 – 25 aprilie
2028 – 9 aprilie
2029 – 1 aprilie
2030 – 21 aprilie
CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE CATOLICE în următorii ani:
2024 – 24 martie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie
CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE PROTESTANTE în următorii ani:
2024 – 24 martie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie
CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE REFORMATE în următorii ani:
2024 – 24 martie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie
Ce semnificație are duminica Floriilor
Duminica Floriilor sau a Stâlpilor este una dintre cele 12 sărbători împărătești din cursul anului bisericesc. Sărbătoarea este primită cu mare fast, întrucât simbolizează Intrarea Domnului în Ierusalim, orașul unde a început să fie celebrată. Această duminică îi pregătește pe credincioși de biruința lui Hristos asupra zilei de duminică care urmează, ziua Învierii. Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post.
Citește și: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani
Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru Mediafax, părintele Constantin Stoica.
Cu o zi înainte de această sărbătoare este sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hristos îndeplinește o altă minune și îl învie pe Lazăr, la patru zile de la moarte.
După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.
Tradiții de duminica Floriilor
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este a ramurilor de salcie. Credincioșii duc ramurile la biserică, în dimineața de duminică, unde vor fi sfinție de către preot. După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.
Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.
Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin, ramuri cu care Mântuitorul a fost întâmpinat la intrarea in Ierusalim.
Citește și: Ce nume sunt sărbătorite de Flori, în Duminica Floriilor
În ziua de Florii, multe gospodine coc atâtea pâini câți membrii are familia, însă sunt diferite, în funcție de vârstele celor din familie. Pâinile se împletesc din aluat de grâu și sunt ornate cu figurine sau cruci din același aluat. Pâinile se vor da de pomană celor săraci pentru a fi feriți de probleme și necazuri.
Altă tradiție a acestei sărbători este aceea că fetele să fiarbă apă cu busuioc. Fetele merg la miezul nopții să fiarbă apa și să o pregătească pentru a se spăla pe cap cu ea a doua zi, pentru a avea un păr frumos și strălucitor. Această apă o pun apoi la rădăcina unui păr înflorit, spunând: “Cât de frumos e părul înflorit, așa de frumoasă să fiu și eu; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!”
Superstiţii de Florii legate de vreme
Duminica de Florii se spune că aduce veşti despre cum va fi vremea de Paşte sau cum va fi timpul în vara care va urma. Aşa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.
Vara, când vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. Nu se munceşte în această zi, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul.
Obiceiuri de Florii
De Florii se mănâncă peşte, aceasta fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Biserica ortodoxă dă dezlegare la pește, pentru că se spune că în această zi Iisus ar fi cerut să mănânce pește. În popor se spune că peștele consumat în această zi are puteri tămăduitoare și cine mănâncă se va lecui de orice boală.
În jur de 1, 5 milioane de români își sărbătoresc onomastica. Dintre cei sărbătoriţi, aproape 900.000 sunt femei, arată statisticile. Cele mai întâlnite nume la femei sunt Viorica, Florentina, Florica. Sunt și românce cu nume mai rare, precum Garofiţa, Micşunica, Panseluţa sau Crizantema.
Citește și: Obiceiuri de Florii • Superstiţii de Florii • Tradiţii de Florii
La bărbați sunt sărbătoriți cei care poartă numele de Florin, Viorel, Florian, cel mai des întâlnite, precum și cei botezați Trandafir, Bujor, Mărgărit sau Crin.
Tradiția spune că așa cum va fi vremea de Florii, tot așa va fi și în prima zi de Paște.
-



Din Județacum 7 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | aiudinfo.ro
-



Mondenacum 3 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | aiudinfo.ro
-



Actualitateacum 7 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | aiudinfo.ro
-



Actualitateacum 7 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025. Cui îi spunem ”la mulți ani” | aiudinfo.ro
-



Mondenacum 6 luniSfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | aiudinfo.ro
-



Mondenacum 7 luniMESAJE DE 1 MAI 2025. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor | aiudinfo.ro
-



Actualitateacum o săptămânăMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | aiudinfo.ro
-



Din Județacum 7 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | aiudinfo.ro









































