Rămâi conectat

Actualitate

Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Bobotează 2014. Cum să-ţi afli norocul şi ursita în dragoste | aiudinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri de Bobotează .Tradiţii de Bobotează. Superstiţii de Bobotează 2014 | aiudinfo.ro

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursida în dragoste.

Obiceiuri de BoboteazaFetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie sa “fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi daca postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătoreasca.

În unele zone ale tarii, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământata doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge petitorii la uşa fetei respective.

Obiceiuri de Boboteaza – sfinitirea apei

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg – unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii.

Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga “Chiraleisa”- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii – si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.

Boboteaza – Superstiţii şi practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice

Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete.

In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Aiud Info și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

Bărbat de 45 de ani cercetat de polițiștii din Aiud, după ce a fost depistat conducând băut, pe strada Transilvaniei

Publicat

în

Marți, 26 martie 2024, în jurul orei 17.00, polițiștii rutieri din Aiud au depistat un bărbat de 45 de ani, din municipiul Alba Iulia, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Transilvaniei din municipiul Aiud, fiind sub influența băuturilor alcoolice.

În urma testării conducătorului auto, cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,51 mg/litru alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

FOTO: ARHIVĂ


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Aiud Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Bărbat din Aiud trimis în judecată, după ce a primit peste 12.000 de euro pentru a achita contracte de asigurări și nu a mai virat banii

Publicat

în

Un bărbat din Aiud este judecat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere după ce a încasat sume mari de bani de la trei persoane în contul unor asigurări și nu a mai virat banii societății cu care erau încheiate contractele de asigurare. Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud, Andrei C. a săvârșit 47 de acte materiale de abuz de încredere.

„În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că în perioada ianuarie 2017 – iunie 2021, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul și-a însușit pe nedrept suma totală de 12.150 de euro, sumă care i-a fost expediată eșalonat, în tranșe lunare, de către persoana vătămată (…), în baza unui mandat verbal dat de către persoanele vătămate (…), în scopul achitării ratelor lunare ale celor patru contracte de asigurare încheiate”, se precizează în rechizitoriu.

În 6 martie 2024, cauza a trecut de camera preliminară la Judecătoria Aiud, stadiu în care se verifică legalitatea administrării probelor.

„Judecătorul de cameră preliminară constată că actul de sesizare a instanţei este legal şi complet întocmit, fiind descrisă fapta concretă pe care procurorul înţelege să o reţină în sarcina inculpatului şi analizate probele administrate în cursul urmăririi penale care au fundamentat această opinie a procurorului”, se precizează în încheierea instanței de judecată. Inculpatul poate contesta decizia la Tribunalul Alba.

Potrivit Codului Penal, „însuşirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de către cel căruia i-a fost încredinţat în baza unui titlu şi cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui” se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Dacă părțile se împacă, respective păgubiții îți vor primii banii achitați, autorul faptelor poate scăpa de răspunderea penală.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Aiud Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

În acestă primavară, urzici, fier și speranțe, în Piața Agroalimentară „Dr. Constantin Hagea” din Aiud

Publicat

în

Chiar dacă încă nu s-a instalat bine primăvara, prin piețele agricole încep să apară tot mai mulți comercianţi de ocazie care-și scot la vânzare… sărăcia.

Nu este de vorba despre cei care-și vând lucruri din casă pentru a-și plăti enormele facturi de gaz, apă sau energie electrică, ci de „urzicari”, acei sărmani care-și câştigă un ban cinstit și existența vânzându-le orăşenilor plantele pline de vitamine și fier, numai bune pentru refortifierea organismului.

În Piața „Dr. Constantin Hagea” din Aiud, un bătrânel simpatic de aproape 70 de ani avea aşezate câteva grămezi de urzici pe un ziar, pe o tarabă. „Nu-i ușor. Încă urzicile sunt destul de mici și se culeg cu greu, una câte una. Lumea le vede și nu vrea să înțeleagă și tot cere să le vând mai ieftin. Am venit la piață ca să fac nişte bani pentru analize. Mă costă 250 de lei, iar ăștia de la spital zic că nu mai au bani, iar pensia mea mi-au luat-o cei de la gaz și curent”, povestește bătrânul, în timp ce-și expunea palmele muncite și încheieturile cu siguranță pline și roase de reumatism și artrită. Are doi copii „pe care nu-i mai are”: „Au plecat care încotro, prin străinătate, la lucru, să câștige, că aici în Aiud nu mai este nimic de lucru. Nici ei n-au bani prea mulți. Îmi mai trimit ei din când în când niște bani, dar… nu ajung, viața-i scumpă. Cine să-mi dea banii ăștia pentru analize? Iacă, vin la piață și vând urzici. Am lucrat la IMA Aiud, acolo m-am îmbolnăvit. Fac tratament de peste 20 de ani”. Lumea vine pe la taraba lui Vasile, privește, întreabă și… pleacă. Chiar și așa, a reuşit până la ora 11.30 să vândă de vreo 60 de lei. „Cam scumpe, aud un glas de femeie din spate. Aş cumpăra urzici pentru că și eu, și soțul avem probleme cu sănătatea și doctorul ne-a recomandat mult fier și mă gândesc ca măcar acum și în postul Paștelui să facem selecție la ce mâncam. Ne curăţă sângele”.

Susana, o bătrânică trecută mult de 70 de ani, a venit la piață împreună cu vecina ei, Marisca, dintr-un sat din apropierea municipiului Aiud, pentru a face bani să-și completeze veniturile. E prima zi și, deși nu prea este lume în piață, ea este încrezătoare și, culmea, mulţumită. A vândut leurdă de 40 de lei, urzici de 35 de lei, frunze de pătrunjel de 8 lei și două borcănele de miere și ne-a spus că va mai veni atât cât poate și „cât ține postul mare, că marfa are căutare”. „Leurda-i ca medicamentul. Noi mâncăm mereu din asta, o facem salată, cu ceapă și cu ulei. Ori o băgăm în mâncare sau salate pe post de usturoi, că are un gust uşor de usturoi și nu-ți miroase gura după ea”, îmi explică Susana.

Printre comercianții de ocazie, zăresc o mai veche cunoștință, un bărbat care păzea puținele frunze ce i-au mai rămas din buruiana miraculoasă. Ioan, de 64 de ani. Și-a plasat lângă urzici o ciupercă, strategic, ca să priceapă lumea că urzicile lui au fost culese din pădure, și nu de pe marginea drumului, ca la alții. Este din Aiud, iar gospodăria sa este amplasată foarte aproape de pădure. „Mâine nu mai vin. Am fost la pădure, dar aproape degeaba. Poate peste vreo câteva zile, că acum plouă și sigur se fac”, se plânge bătrânul. A venit să vină în piață să vândă puținul ce l-a strâns de prin grădină și cămări. I-au venit facturile la curent și la gaz. Are de dat 520 de lei, deși, spune el, nu a consumat atât. „Cu ce să consum atât, dacă eu nu am decât un bec, un televizor și un frigider? La gaz mi-a venit 800 de lei. Am doar două focuri, ceva nu e la locul lui”, mai spune nea Ioan.

Discret, ni s-a alăturat la discuție domnul Nicolae, un aiudean de 59 de ani, pensionat de boală. Are probleme cardiace și un diabet care-l chinuie de ani buni. E nevoit să consume „verdeață”, carne aproape deloc. Chiar și așa, e optimist, animat mai mult de gândul că mai are alături de el unul dintre copii, student la „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, celălalt și soţia lui fiind plecați în Spania, la muncă, așa că este nevoit să aibă singur de grijă de casă.

La fel de „optimiști” par și ceilalţi oameni din piață, cumpărători, vânzători deopotrivă, care, acum, la început de primăvară, mai bifează încă o zi în calendarul vieţii.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Aiud Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

aiudinfo, stiri aiud, informatii aiud