Rămâi conectat

Știri din zonă

Sâmbătă, 2 martie 2024, la Rimetea s-a „Înmormântat Fărșangul”, respectând o tradiție maghiară veche de peste 300 de ani

Publicat

în

Comuna Rimetea a fost sâmbătă, 2 martie 2024, gazda Sărbătorii Fărşangului. În fiecare an, la Rimetea, localnicii şi participanţii „îngroapă“ iarna şi se pregătesc de postul Paștelui și un nou an agrar. Este vorba despre o tradiţie populară maghiară, veche de mai bine de 300 de ani.

Totul începe în clipele când feciorii satului se strâng laolaltă, costumaţi în haiduci şi straie populare. E momentul în care pornesc la colindat pe la fetele de măritat, în casele cărora cântă şi se prind la joc, pe un ritm alert şi colectiv, asemănător Buţii din Ţara Secaşelor. De fapt, la cât e de spectaculos şi antrenant, străvechiul obicei al Înmormântării Fărşangului aduce mai mult a alai de nuntă, cu tot tacâmul de muzicanţi, preot, cantor, mire şi mireasă.

Cu toţii sunt urmaţi de alţi tineri, perechi, îmbrăcaţi şi ei în porturi ţărăneşti, cu măşti pe feţe. După alai urmează faimoasa căruţă, trasă de măgăruş, cărând sicriul în care iarna e închisă, în mod simbolic. Pe urmă vin două „fete bătrâne”, trâgând o rădăcină de copac, semn al sterilităţii. Cât despre măştile purtate, groteşti, ele sunt de toate soiurile: ba draci şi peţitori, ba clovni, fete de țigani şi cerşetori.

În fine, procesiunea devine din ce în ce mai hazlie şi zgomotoasă, de unde şi teatralitatea anumitor gesturi libere, violente, exagerate. Satul se adună apoi la izvor (faimosul „vaior” din Rimetea), unde fiecare pomeneşte necazurile şi bucuriile anului ce tocmai se încheie; de asemenea, sicriul va fi sfărâmat cu bâtele, în apa izvorului, în mod repetat. E un act satiric iar însemnătatea lui constă în alungarea anotimpului întunecos al iernii şi, odată cu el, a necurăţiei.

Atraşi ca de un magnet, turişti din ţară, dar şi din străinătate vin an de an la Rimetea să vadă şi să fie aproape de obşte în momentul în care se termină periplul tinerilor pe la casele fetelor de măritat. Haiduci, preoţi, bocitoare, draci, clovni, dar şi mirese sau simpli ţărani, în pitoreşti costume populare, străbat uliţele satului pentru a încălca orice regulă, pentru a arăta cu degetul şi a satiriza tot ceea ce un an de zile nu au putut. Obiceiul ce este păstrat cu sfinţenie de către comunitatea de maghiari din comuna Rîmetea seamănă mai degrabă cu un alai de nuntă întâlnit în oricare sat din Transilvania.

De fapt, totul este o ironie la adresa sătenilor care în anul precedent au fost leneşi, la adresa fetelor ce riscă să rămână bătrâne, a feciorilor care au cam luat-o pe băutură, dar şi a altora care au uitat regulile bunelor maniere stabilite în obşte de ani sau de sute de ani. Hidoşi sau nu, veseli sau aparent trişti, mascaţii alaiului ce însoţeşte „cortegiul funerar” au avut grijă să însemne, în special, fetele tinere sau pe cei care au probleme de sănătate, sociale sau de altă natură, pentru a alunga Răul şi duhurile rele, în aşteptarea sărbătoririi Învierii Domnului Isus Hristos.

Tradiţia spune că, cu şase săptămâni înainte de Paşte, în prima zi, în duminica în care se naşte păpuşa Nichita (sau Johann, la nemţi), tinerii din sate costumaţi cu măşti cât mai hazlii, umblă pe la casele oamenilor, pentru a strânge bani sau diferite produse. Cei care nu dau curs acestui obicei primesc „răzbunarea” lor, un fel de defăimare a gospodarilor. Păpuşa, care reprezintă răul adunat pe parcursul întregului an, se îmbolnăveşte a doua zi şi merge din nou pe la casele oamenilor.

Procesiunile se încheie în a treia zi, cu protagoniştii costumaţi în preoţi şi cu candele în mâini. La miezul nopţii se dă foc Nichitei, după care se îngroapă, cu nădejdea că răul, şi din sat şi din oameni, a fost distrus. Participanţii îşi dau masca jos, iar sărbătoarea se încheie cu un mare bal. Se spune că cine ia parte o dată la această ceremonie este bine să nu lipsească nici în următorii şapte ani.

Originile fărşangului merg până în antichitate, tradiţia fiind îmbrăcată apoi în haine creştineşti. Obiceiul fărşangului a fost menţionat prima data în manuscrise din secolul al XIV-lea. Maghiarii au preluat probabil obiceiul de la germani, ulterior combinându-l cu obiceiuri slave şi balcanice. Măştile, glumele, farsele şi faptul că spectatorul e în acelaşi timp şi participant, reprezintă numitorul comun în toate obiceiurile de fărşang.

Petrecerea începe cu marşul flăcăilor, care alungă iarna cu un bici. După ei, un măgar trage o căruţă pe care este aşezat sicriul lui Dome, păpuşa care simbolizează anul care a trecut. La sfârşitul marşului, după poemul recitat de către flăcăi, în care sunt enumerate realizările şi nerealizarile anului precedent, băieţii sparg sicriul lui Dome. Cei care nu au măşti sunt pictaţi pe faţă cu funingine de copiii satului.

Sărbătoarea se încheie cu Balul Fărşangului, ultima petrecere înaintea începerii Postului Paştelui. Obiceiul a fost preluat de comunitatea maghiară din Rimetea de la saşii ardeleni care locuiau odinioară în satele învecinate.

Proiectul cultural „Fărșangul de la Rimetea” este organizat și implementat de Consiliul Județean Alba, Primăria Comunei Rîmetea și Centrul de Cultură „Augustin Bena”.




Știri din zonă

Hram la Mănăstirea Dumbrava: Arhiepiscopul Irineu a oficiat Sfânta Liturghie de Sfântul Dimitrie

Publicat

în

Mănăstirea Dumbrava, din protopopiatul Aiud, a îmbrăcat haine de sărbătoare luni, 26 octombrie 2026, cu prilejul hramului vechii biserici, închinate Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, înconjurat de un sobor numeros de preoți și diaconi, în prezența obștii monahale și a credincioșilor veniți să participe la sărbătoare.

În cadrul slujbei, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură, în care a subliniat importanța asumării credinței creștine prin fapte și prin respectarea poruncilor dumnezeiești. Acesta i-a îndemnat pe credincioși să se apropie de Hristos și să evite indiferența spirituală.

„Dacă vreunul dintre noi este creștin nominal sau creștin cu numele, să căutăm a ne preda lui Hristos chiar astăzi, lui Hristos, «Păstorul Cel bun», «Lumina lumii», «Vița cea adevărată»”, a transmis Arhiepiscopul Irineu, atrăgând atenția asupra necesității unei vieți trăite în acord cu învățătura Evangheliei.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul vocal „Enosis” al Arhiepiscopiei Alba Iuliei. La momentul chinonicului, copiii ocrotiți în cadrul Așezământului social „Sfânta Veronica” de la Mănăstirea Dumbrava au susținut un moment muzical religios.

La finalul slujbei, părintele arhimandrit Vasile Crișan, vicar eparhial și duhovnic al mănăstirii, i-a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, evidențiind totodată participarea numeroasă a credincioșilor la sărbătoarea așezământului monahal.

Obștea Mănăstirii Dumbrava se află sub îndrumarea maicii starețe stavrofora Mina Cerceș și sub îndrumarea duhovnicească a arhimandritului Vasile Crișan.

O mănăstire ridicată pe locul martiriului unui preot ortodox

Situată în nord-estul județului Alba, Mănăstirea Dumbrava a fost ridicată pe un teren donat de localnici. Potrivit tradiției istorice consemnate despre acest loc, aici, la începutul secolului al XVIII-lea, preotul ortodox Ioan ar fi fost martirizat în contextul prozelitismului uniatist, fiind ars de viu într-o căpiță de fân pentru apărarea credinței ortodoxe.

Piatra de temelie a vechii biserici, având hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a fost pusă la 26 octombrie 1996. Ansamblul monahal a fost construit sub forma unei cetăți, cu o clopotniță amplasată la intrare, iar pictura bisericii cuprinde numeroase elemente neobizantine.

Lăcașul de cult a fost târnosit la 26 octombrie 2002, în prezența unui număr mare de credincioși. De atunci, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie reprezintă un moment important pentru comunitatea monahală și pentru credincioșii care participă anual la hramul vechii biserici.




Citește mai mult

Știri din zonă

Turist de 22 de ani, salvat de Salvamont după ce a rămas blocat în abruptul Colților Trascăului

Publicat

în

Un tânăr în vârstă de 22 de ani, din Cluj-Napoca, a fost salvat duminică după-amiază, 25 octombrie 2026, de echipa Salvamont aflată în serviciu la Punctul de Lucru Rimetea, după ce a rămas blocat în abruptul Colților Trascăului.

Potrivit salvatorilor montani, tânărul pornise singur pe munte, iar la un moment dat s-a aflat în imposibilitatea de a-și continua deplasarea. Acesta a solicitat ajutor printr-un apel la numărul unic de urgență 112.

Echipa Salvamont a intervenit în cel mai scurt timp, a localizat turistul și a reușit să îl evacueze în siguranță, printr-o coborâre în rapel. Tânărul a fost adus la baza muntelui, unde îl aștepta familia.

În urma incidentului, salvatorii montani reamintesc turiștilor importanța respectării regulilor de siguranță pe munte. Aceștia recomandă evitarea drumețiilor solitare și respectarea traseelor turistice marcate, pentru a reduce riscul unor situații periculoase.

De asemenea, având în vedere condițiile meteorologice specifice perioadei, turiștii sunt sfătuiți să urmărească prognozele meteo și să se echipeze corespunzător pentru ploaie și temperaturi scăzute. Echipamentul de schimb și lanterna nu ar trebui să lipsească din rucsac, mai ales în contextul reducerii duratei zilei.

În cazul unei situații de urgență pe munte, solicitați ajutor apelând numărul unic de urgență 112.




Citește mai mult

Știri din zonă

Luni, 26 octombrie 2026: Alimentarea cu gaze naturale va fi sistată în Decea și Inoc

Publicat

în

Delgaz Grid se apropie de finalizarea unei investiții importante în modernizarea rețelei de distribuție a gazelor naturale din localitatea Decea, județul Alba. Proiectul, în valoare de peste 2,5 milioane de lei, a presupus înlocuirea conductelor și a branșamentelor existente cu unele noi, pe o lungime totală de peste 5,6 kilometri.

Lucrările au fost desfășurate pe DN 1, precum și pe străzile Principală, Gării, Țiganilor și Petrișani, dar și în zona Cartierul Nou.

Potrivit companiei, investițiile în modernizarea și reabilitarea infrastructurii de distribuție contribuie la creșterea siguranței în exploatare și la îmbunătățirea serviciilor oferite consumatorilor.

Alimentarea cu gaze, sistată temporar în Decea și Inoc

Pentru conectarea noilor conducte la sistemul de distribuție, alimentarea cu gaze naturale va fi întreruptă luni, 26 octombrie, în intervalul orar 10:00–14:30, pentru consumatorii din localitățile Decea și Inoc.

Reprezentanții Delgaz Grid le recomandă clienților afectați să închidă toate focurile înainte de întreruperea alimentării. După reluarea distribuției gazelor naturale, consumatorii trebuie să supravegheze modul de ardere a acestora timp de 30 de minute.

În cazul în care simt miros de gaz, aceștia trebuie să anunțe imediat dispeceratul de urgență al companiei.

Sesizările pot fi făcute la următoarele numere de telefon:

  • 0800 800 928 – număr gratuit, apelabil din principalele rețele de telefonie fixă și mobilă;
  • 0265 200 928 – număr cu tarifare conform condițiilor operatorului de telefonie.

Compania le mulțumește consumatorilor pentru înțelegere și își cere scuze pentru disconfortul creat, precizând că lucrările au ca obiectiv îmbunătățirea serviciului de distribuție a gazelor naturale.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

aiudinfo, stiri aiud, informatii aiud