Rămâi conectat

Știri din zonă

Sâmbătă, 2 martie 2024, la Rimetea s-a „Înmormântat Fărșangul”, respectând o tradiție maghiară veche de peste 300 de ani

Publicat

în

Comuna Rimetea a fost sâmbătă, 2 martie 2024, gazda Sărbătorii Fărşangului. În fiecare an, la Rimetea, localnicii şi participanţii „îngroapă“ iarna şi se pregătesc de postul Paștelui și un nou an agrar. Este vorba despre o tradiţie populară maghiară, veche de mai bine de 300 de ani.

Totul începe în clipele când feciorii satului se strâng laolaltă, costumaţi în haiduci şi straie populare. E momentul în care pornesc la colindat pe la fetele de măritat, în casele cărora cântă şi se prind la joc, pe un ritm alert şi colectiv, asemănător Buţii din Ţara Secaşelor. De fapt, la cât e de spectaculos şi antrenant, străvechiul obicei al Înmormântării Fărşangului aduce mai mult a alai de nuntă, cu tot tacâmul de muzicanţi, preot, cantor, mire şi mireasă.

Cu toţii sunt urmaţi de alţi tineri, perechi, îmbrăcaţi şi ei în porturi ţărăneşti, cu măşti pe feţe. După alai urmează faimoasa căruţă, trasă de măgăruş, cărând sicriul în care iarna e închisă, în mod simbolic. Pe urmă vin două „fete bătrâne”, trâgând o rădăcină de copac, semn al sterilităţii. Cât despre măştile purtate, groteşti, ele sunt de toate soiurile: ba draci şi peţitori, ba clovni, fete de țigani şi cerşetori.

În fine, procesiunea devine din ce în ce mai hazlie şi zgomotoasă, de unde şi teatralitatea anumitor gesturi libere, violente, exagerate. Satul se adună apoi la izvor (faimosul „vaior” din Rimetea), unde fiecare pomeneşte necazurile şi bucuriile anului ce tocmai se încheie; de asemenea, sicriul va fi sfărâmat cu bâtele, în apa izvorului, în mod repetat. E un act satiric iar însemnătatea lui constă în alungarea anotimpului întunecos al iernii şi, odată cu el, a necurăţiei.

Atraşi ca de un magnet, turişti din ţară, dar şi din străinătate vin an de an la Rimetea să vadă şi să fie aproape de obşte în momentul în care se termină periplul tinerilor pe la casele fetelor de măritat. Haiduci, preoţi, bocitoare, draci, clovni, dar şi mirese sau simpli ţărani, în pitoreşti costume populare, străbat uliţele satului pentru a încălca orice regulă, pentru a arăta cu degetul şi a satiriza tot ceea ce un an de zile nu au putut. Obiceiul ce este păstrat cu sfinţenie de către comunitatea de maghiari din comuna Rîmetea seamănă mai degrabă cu un alai de nuntă întâlnit în oricare sat din Transilvania.

De fapt, totul este o ironie la adresa sătenilor care în anul precedent au fost leneşi, la adresa fetelor ce riscă să rămână bătrâne, a feciorilor care au cam luat-o pe băutură, dar şi a altora care au uitat regulile bunelor maniere stabilite în obşte de ani sau de sute de ani. Hidoşi sau nu, veseli sau aparent trişti, mascaţii alaiului ce însoţeşte „cortegiul funerar” au avut grijă să însemne, în special, fetele tinere sau pe cei care au probleme de sănătate, sociale sau de altă natură, pentru a alunga Răul şi duhurile rele, în aşteptarea sărbătoririi Învierii Domnului Isus Hristos.

Tradiţia spune că, cu şase săptămâni înainte de Paşte, în prima zi, în duminica în care se naşte păpuşa Nichita (sau Johann, la nemţi), tinerii din sate costumaţi cu măşti cât mai hazlii, umblă pe la casele oamenilor, pentru a strânge bani sau diferite produse. Cei care nu dau curs acestui obicei primesc „răzbunarea” lor, un fel de defăimare a gospodarilor. Păpuşa, care reprezintă răul adunat pe parcursul întregului an, se îmbolnăveşte a doua zi şi merge din nou pe la casele oamenilor.

Procesiunile se încheie în a treia zi, cu protagoniştii costumaţi în preoţi şi cu candele în mâini. La miezul nopţii se dă foc Nichitei, după care se îngroapă, cu nădejdea că răul, şi din sat şi din oameni, a fost distrus. Participanţii îşi dau masca jos, iar sărbătoarea se încheie cu un mare bal. Se spune că cine ia parte o dată la această ceremonie este bine să nu lipsească nici în următorii şapte ani.

Originile fărşangului merg până în antichitate, tradiţia fiind îmbrăcată apoi în haine creştineşti. Obiceiul fărşangului a fost menţionat prima data în manuscrise din secolul al XIV-lea. Maghiarii au preluat probabil obiceiul de la germani, ulterior combinându-l cu obiceiuri slave şi balcanice. Măştile, glumele, farsele şi faptul că spectatorul e în acelaşi timp şi participant, reprezintă numitorul comun în toate obiceiurile de fărşang.

Petrecerea începe cu marşul flăcăilor, care alungă iarna cu un bici. După ei, un măgar trage o căruţă pe care este aşezat sicriul lui Dome, păpuşa care simbolizează anul care a trecut. La sfârşitul marşului, după poemul recitat de către flăcăi, în care sunt enumerate realizările şi nerealizarile anului precedent, băieţii sparg sicriul lui Dome. Cei care nu au măşti sunt pictaţi pe faţă cu funingine de copiii satului.

Sărbătoarea se încheie cu Balul Fărşangului, ultima petrecere înaintea începerii Postului Paştelui. Obiceiul a fost preluat de comunitatea maghiară din Rimetea de la saşii ardeleni care locuiau odinioară în satele învecinate.

Proiectul cultural „Fărșangul de la Rimetea” este organizat și implementat de Consiliul Județean Alba, Primăria Comunei Rîmetea și Centrul de Cultură „Augustin Bena”.




Știri din zonă

Părintele Todor Nicula, fost preot al parohiei Meșcreac, a trecut la cele veșnice

Publicat

în

Părintele Todor Nicula, preot al parohiei Meșcreac, protopopiatul Aiud, între anii 1975-2016, a trecut la cele veșnice în cursul zilei de marți, 8 septembrie 2026.

Slujba de înmormântare a vrednicului de pomenire părinte Todor va fi oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu, vineri, 11 septembrie, începând cu ora 12.00, la biserica „Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din Meșcreac.

Părintele Todor Nicula a văzut lumina zilei în data de 20 octombrie 1950, în localitatea Meșcreac, comuna Rădești, dintr-o familie de vrednici și buni creștini: Ioan și Maria, binecuvântați de Dumnezeu cu doi copii. După definitivarea studiilor primare și gimnaziale, tânărul Todor Nicula își continuă studiile la Seminarul Teologic din Cluj, pe care îl absolvă în anul 1975, iar în anul 1984 obține diploma de licență în Teologie în cadrul Institutului Teologic de grad Universitar din Sibiu.

La data de 21 august 1975 își unește viața cu tânăra Silvia-Veturia Sima, iar Dumnezeu i-a binecuvântat cu doi copii: Lucian și Alin-Teodor (actualmente primar al Comunei Rădești). La data de 1 septembrie 1975, în urma hotărârii Permanenței Consiliului Arhiepiscopesc din Sibiu, teologul Todor Nicula este numit preot paroh al Parohiei Meșcreac, județul Alba, fiind hirotonit de vrednicul de pomenire Episcop Emilian, pe atunci episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Parohia Meșcreac, cu filia Leorinț, a fost prima și ultima parohie a părintelui până în momentul încetării activității în vederea pensionării la limită de vârstă, la 1 octombrie 2016.

Atunci când Dumnezeu l-a rânduit să păstorească în Parohia Meșcreac, părintele a lăsat aici urme, trăiri şi amintiri profunde. În primul rând, creștinii îl poartă în suflete cu multă dragoste și dor. Şi asta spune mult! Apoi a iubit foarte mult biserica şi rugăciunea. Aici, pe meleagurile natale, părintele a lucrat, într-adevăr, cum spune Sfântul Apostol Pavel, „cu timp şi fără timp” în Casa Domnului, slujindu-L pe Dumnezeu şi pe credincioşii încredinţaţi spre păstorire.

Începând cu anul 1980, au fost efectuate lucrări de retencuire a bisericii cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Meșcreac și de pregătire a acesteia pentru lucrările de pictură, terminate în anul 1982. După finalizarea tuturor lucrărilor, biserica este sfințită la data de 6 octombrie 1985 de către Episcopul Emilian al Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de preoți și credincioși. La casa parohială, părintele a realizat lucrări de renovare, necesare pentru a putea fi locuită. Începând cu anul 1992, timp de 24 de ani, părintele a slujit și în filia Leorinț, unde s-a îngrijit și de biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, unde a efectuat lucrări de instalare a utilităților și reparații exterioare și interioare.

Dar părintele a construit mai mult în ogorul sufletelor credincioşilor din parohia sa, ajungând în scurt timp să se distingă, atât prin inteligența sa nativă, cât şi prin râvna cu care-şi păstorea credincioşii.

Şi aceasta pentru că părintele Todor iradia în jur iubire, respect și prietenie sinceră pentru toți. Casa lui parohială era un loc de întâlnire pentru preoţi şi credincioşi, unde se „învăţau”, ca într-o şcoală, lucruri frumoase şi deosebite pentru toţi.

În aceşti ani de rodnică preoţie, a născut suflete pentru împărăţia lui Dumnezeu, a mângâiat pe cei întristaţi, a ajutat pe cei obidiţi, a dăruit eliberarea de sub povara greșelilor multor suflete, prin puterea Tainei Sfintei Preoţii, a fost vasul ales al Domnului prin care Duhul Sfant Își revarsă cu îmbelşugare darurile Sale peste oamenii credincioși. Pentru că și-a făcut doar datoria și nimic mai mult, dar și-a făcut-o cu o exemplară dăruire și devotament, Episcopul Emilian i-a acordat distincția bisericească de sachelar în data de 6 octombrie 1985.

Începând cu data de 11 iulie 2017 părintele s-a îmbisericit pe seama Parohiei Meșcreac cu filia Leorinț. În cursul zilei de marți, 8 septembrie 2026, părintele a trecut la cele veșnice. Slujba de înmormântare a vrednicului de pomenire părinte Todor Nicula va fi oficiată de către Întâistătătorul Eparhiei noastre, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu, vineri, 11 septembrie 2026, începând cu ora 12.00, la biserica parohială cu hramul „Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din Meșcreac.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

 

Pr. Ioan Bogdan,
Protopop al Aiudului




Citește mai mult

Știri din zonă

Sărbătoarea Hărniciei și Gustului Local: Ziua Grădinarului 2026, la Leorinț

Publicat

în

Localitatea Leorinț, din comuna Rădești, a adus astăzi, 6 septembrie 2026, pe terenul „Național Leorinț”, comunitatea și valorile locale într-o zi de sărbătoare dedicată muncii pământului. „Ziua Grădinarului”, eveniment organizat de Primăria și Consiliul Local Rădești, în cadrul GAL „Pe Mureș și pe Târnave”, gazda manifestării fiind primarul Alin Nicula, respectiv viceprimarul Tibor Balazs, alături de reprezentanți ai administrației locale și județene.

A onorat sărbătoarea, ca de fiecare dată, președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, care a vizitat standurile și a asistat la spectacolul artistic.

Evenimentul a debutat cu un Tedeum, aparținănd părinților parohi ai bisricii Ortodoxe și greco – catolice din Rădești, Bisericii Ortodoxe din Meșcreac și ai Bisericii Reformate din Leorinț. Au participat: producători agricoli locali din satele Leorinț, Meșcreac și Rădești, care au prezentat cele mai frumoase produse de grădină cultivate în zonă.

Au ieșit în evidență standurile dedicate produselor din legume și fructe, precum și standul special cu produse (dulcețuri, murături, sucuri) procesate la microfabrica din localitatea Rădești. N-au lipsit deliciile specifice zonei: gulașul tradiționaal la ceaun și gustoasa zacuscă proaspătă.

Toate acestea au fost presărate de un veritabil spectacol folcloric susținut de ansambluri locale și artiști invitați, un program pregătit de organizatori care a adus folclorul în plin plan ce a inclus muzică populară, dansuri și momente susținute de artiști și tinere talente din GAL-urile județului Alba și nu numai.

Printre invitați s-au numărat Majoretele de la Zlatna, Denisa și Nicușor Balu & NexuS Band; Andrei Ciocan & formația Elite Orchestra; Roxana Moldovan; Roxana și Alexandru Bărăștean; Steluțe din GAL-uri; Ansambluri și formații de dansuri populare.

O secțiune importantă a programului a fost dedicată „steluțelor din GAL-uri”, fiind anunțați mai mulți copii și tineri: Dariana Oțel, Bianca Marian, Andrei Ladaru, Elena Goga, Maria Chiriac, Andrei Iacob, Amira Pătruțiu, Antonia Pătruțiu, Amalia Buța, Isabel Albu, Alexandru Zaharie, Daria Șipoș, Beatrice Popa și David Bocșa, alături de Bogdan Șerban, Sabrina Rațiu și David Inel, Sofia Crișan.

Programul a fost completat de momente susținute de Alfred Garduli, Ionuț și Pavel Pașca, precum și de ansamblurile Pipacs Denisa și Nicușor Balu, alături de Nexus Band, Andrei Ciocan și formația Elite Orchestra, precum și Roxana Moldovan. De asemenea, pe scenă au urcat Roxana și Alexandru Bărăștean, dar și Doinа AmpoiuluiCiumbrud, Doina Aiudului, Mirăslăiana, Plaiuri Noșlacene și formația de dansuri populare din Băgău.

O contribuție remarcabilă a avut prestația prezentatoarei Viorica Vîlcea, care a dat o ținută de valoare spectacolului artistic.

Evenimentul s-a încheiat ca și la edițiile anterioare cu un atractiv foc de artificii.

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Știri din zonă

Salvamontiștii din Alba, intervenție pentru salvarea a doi turiști blocați pe Piatra Secuiului

Publicat

în

Intervenție de urgență, sâmbătă seara, la Piatra Secuiului, unde doi turiști din Oradea au rămas blocați într-o zonă abruptă, după ce au părăsit traseul turistic.

Cei doi au decis să abordeze o rută dificilă din zona Grotei Studenților, încercând să ajungă spre creasta Pietrei Secuiului. Pe măsură ce terenul a devenit tot mai abrupt, turiștii nu au mai putut nici să înainteze, nici să se retragă, astfel că au solicitat sprijinul salvatorilor montani.

O echipă din cadrul SPJ Salvamont-Salvaspeo Alba s-a deplasat la locul solicitării. Salvatorii au ajuns la cei doi turiști, i-au securizat și au început operațiunea de evacuare, folosind corzi pentru coborârea în siguranță din zona de abrupt.

Intervenția s-a încheiat în jurul orei 21:30. Cei doi turiști au fost recuperați în siguranță și, din fericire, nu au prezentat probleme medicale.

Salvamont Alba le recomandă turiștilor să nu părăsească traseele marcate și să nu abordeze rute de abrupt care le depășesc nivelul de pregătire și experiență. În zonele montane, o alegere greșită de traseu se poate transforma rapid într-o situație care necesită intervenția echipelor de salvare.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

aiudinfo, stiri aiud, informatii aiud