În februarie – martie 2013 se împlinesc 40 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Judeţene a Folcloriştilor şi Etnografilor Alba, având un nucleu de membri fondatori cu o largă respiraţie pentru culegerea, păstrarea şi promovarea tradiţiei populare româneşti.

Atunci, în 1973, subsemnatul a bătut palma cu un om deosebit, Sabin Popescu, director la Casa Judeţeană a Creaţiei Populare Alba, şi în curând avea să fie structurat, al treilea pe ţară, un asemenea nucleu de iubitori de folclor, printre cariatidele sale aflându-se Albu Pamfil, Ana Andreiciuc, Marian Anton, Veta Biriş, Ioan Bocşa, Iustin Borfotă, Elena Buza, Ion Blăjan, Ion Buzaşi, Radu Cărpinişianu, Sabin Cioica, Maria Cioica, Ion Buzaşi, Avram Cristea, Victor Făt, Oliviu Iacob, Ilie Moise, Maria Petrea, Gheorghe Pavelescu, Otilia Pernicek, Ioan Popa, Virgil Şerbu Cisteianu, Elisabeta Fărcaşu şi mulţi alţii – şi toţi aceştia, spre bucuria Limbii Române, au devenit cunoscuţi în judeţ şi ţară prin felul în care şi-au încropit propria biografie de folclorişti şi etnologi, parcurgând un drum benefic de la culegerea folclorului la prezenţa lui în pagina de carte. Începutul l-a făcut subsemnatul prin memorabilele culegeri de folclor-sinteză, printre care „Cine m-a dat dorului?”, „Merge dorul şi răsare”, „Dorurile, flori adânci”, „Flori dalbe, flori de măr” şi altele, dar şi prin dicţionarele „Biografia unor destine”, realizate de Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Alba şi Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” şi alte biblioteci, prin prezenţa Mioarei Pop, Mariei Muntean, Anei Hinescu, Feliciei Ţâmpea, Elenei Anghel, Doinei Puşcău, a lui Dan Dorin Ovidiu, cărora mai târziu li se vor adăuga dicţionare de substanţă naţională.
Astăzi, Dicţionarul Etnologilor Români al lui Iordan Datcu consemnează unele dintre aceste nume, spre cinstea lor. De aceea, dialogul avut cu Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, cu conducerea Centrului Cultural „Augustin Bena” ne-a întărit ideea de a tipări cel mai complex Dicţionar al Folcloriştilor şi Etnografilor din judeţul Alba, la realizarea căruia, cu siguranţă, cei de la Blaj, de la bibliotecile orăşeneşti şi municipale vor avea o contribuţie substanţială, ţinând cont şi de dicţionarele Silviei Pop şi ale familiei Hinescu, de paşii importanţi făcuţi în colaborare cu Arhiepiscopia Ortodoxă Alba.
În acest sens, propunem Centrului Cultural „Augustin Bena” organizarea unei întâlniri a folcloriştilor şi etnografilor, autori de cărţi etc., în care să fie dezbătută starea actuală a Asociaţiei Judeţene a Folcloriştilor şi Etnografilor, între tradiţie şi promovarea culturii româneşti. Ar fi un prim pas continuat pe lungul drum al demnităţii acesteia sprea ea însăşi. Cerem prea mult?

Ion MĂRGINEANU, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Folcloriştilor şi Etnografilor Alba