Știri din zonă
Sâmbătă, 7 martie 2026, la Rimetea s-a „Înmormântat Fărșangul”. Tradiția este păstrată cu sfințenie de peste 300 de ani
Comuna Rimetea a fost, sâmbătă, 7 martie 2025, scena unei tradiții vechi de peste 300 de ani, „Înmormântarea Fărșangului”. În fiecare an, la Rimetea, localnicii şi participanţii „îngroapă“ iarna, în prima sâmbătă a lunii martie, pregătindu-se pentru un nou an agrar.

Totul începe în clipele când feciorii satului se strâng laolaltă, costumaţi în haiduci şi straie populare. E momentul în care pornesc la colindat pe la fetele de măritat, în casele cărora cântă şi se prind la joc, pe un ritm alert şi colectiv, asemănător Buţii din Ţara Secaşelor. De fapt, la cât e de spectaculos şi antrenant, străvechiul obicei al Înmormântării Fărşangului aduce mai mult a alai de nuntă, cu tot tacâmul de muzicanţi, preot, cantor, mire şi mireasă.
Cu toţii sunt urmaţi de alţi tineri, perechi, îmbrăcaţi şi ei în porturi ţărăneşti, cu măşti pe feţe. După alai urmează faimoasa căruţă, trasă de măgăruş, cărând sicriul în care iarna e închisă, în mod simbolic. Pe urmă vin două „fete bătrâne”, trâgând o rădăcină de copac, semn al sterilităţii. Cât despre măştile purtate, groteşti, ele sunt de toate soiurile: ba draci şi peţitori, ba clovni, fete de țigani şi cerşetori.
În fine, procesiunea devine din ce în ce mai hazlie şi zgomotoasă, de unde şi teatralitatea anumitor gesturi libere, violente, exagerate. Satul se adună apoi la izvor (faimosul „vaior” din Rimetea), unde fiecare pomeneşte necazurile şi bucuriile anului ce tocmai se încheie; de asemenea, sicriul va fi sfărâmat cu bâtele, în apa izvorului, în mod repetat. E un act satiric iar însemnătatea lui constă în alungarea anotimpului întunecos al iernii şi, odată cu el, a necurăţiei.

Atraşi ca de un magnet, turişti din ţară, dar şi din străinătate vin an de an la Rimetea să vadă şi să fie aproape de obşte în momentul în care se termină periplul tinerilor pe la casele fetelor de măritat. Haiduci, preoţi, bocitoare, draci, clovni, dar şi mirese sau simpli ţărani, în pitoreşti costume populare, străbat uliţele satului pentru a încălca orice regulă, pentru a arăta cu degetul şi a satiriza tot ceea ce un an de zile nu au putut. Obiceiul ce este păstrat cu sfinţenie de către comunitatea de maghiari din comuna Rîmetea seamănă mai degrabă cu un alai de nuntă întâlnit în oricare sat din Transilvania.
De fapt, totul este o ironie la adresa sătenilor care în anul precedent au fost leneşi, la adresa fetelor ce riscă să rămână bătrâne, a feciorilor care au cam luat-o pe băutură, dar şi a altora care au uitat regulile bunelor maniere stabilite în obşte de ani sau de sute de ani. Hidoşi sau nu, veseli sau aparent trişti, mascaţii alaiului ce însoţeşte „cortegiul funerar” au avut grijă să însemne, în special, fetele tinere sau pe cei care au probleme de sănătate, sociale sau de altă natură, pentru a alunga Răul şi duhurile rele, în aşteptarea sărbătoririi Învierii Domnului Isus Hristos.

Tradiţia spune că, cu şase săptămâni înainte de Paşte, în prima zi, în duminica în care se naşte păpuşa Nichita (sau Johann, la nemţi), tinerii din sate costumaţi cu măşti cât mai hazlii, umblă pe la casele oamenilor, pentru a strânge bani sau diferite produse. Cei care nu dau curs acestui obicei primesc „răzbunarea” lor, un fel de defăimare a gospodarilor. Păpuşa, care reprezintă răul adunat pe parcursul întregului an, se îmbolnăveşte a doua zi şi merge din nou pe la casele oamenilor.
Procesiunile se încheie în a treia zi, cu protagoniştii costumaţi în preoţi şi cu candele în mâini. La miezul nopţii se dă foc Nichitei, după care se îngroapă, cu nădejdea că răul, şi din sat şi din oameni, a fost distrus. Participanţii îşi dau masca jos, iar sărbătoarea se încheie cu un mare bal. Se spune că cine ia parte o dată la această ceremonie este bine să nu lipsească nici în următorii şapte ani.
Originile fărşangului merg până în antichitate, tradiţia fiind îmbrăcată apoi în haine creştineşti. Obiceiul fărşangului a fost menţionat prima data în manuscrise din secolul al XIV-lea. Maghiarii au preluat probabil obiceiul de la germani, ulterior combinându-l cu obiceiuri slave şi balcanice. Măştile, glumele, farsele şi faptul că spectatorul e în acelaşi timp şi participant, reprezintă numitorul comun în toate obiceiurile de fărşang.

Petrecerea începe cu marşul flăcăilor, care alungă iarna cu un bici. După ei, un măgar trage o căruţă pe care este aşezat sicriul lui Dome, păpuşa care simbolizează anul care a trecut. La sfârşitul marşului, după poemul recitat de către flăcăi, în care sunt enumerate realizările şi nerealizarile anului precedent, băieţii sparg sicriul lui Dome. Cei care nu au măşti sunt pictaţi pe faţă cu funingine de copiii satului.
Sărbătoarea se încheie cu Balul Fărşangului, ultima petrecere înaintea începerii Postului Paştelui. Obiceiul a fost preluat de comunitatea maghiară din Rimetea de la saşii ardeleni care locuiau odinioară în satele învecinate.


Știri din zonă
Tânăr de 23 de ani din Rădești cercetat de polițiști, după ce a fost depistat în timp ce conducea băut și fără permis un autoturism, pe raza localității Căpud
Luni, 13 aprilie 2026, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Teiuș au oprit, pentru control, pe DC 17, pe raza localității Căpud, un autoturism condus de un tânăr, în vârstă de 23 de ani, din localitatea Rădești.


Din verificări a reieșit că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, iar aparatul etilotest a indicat valoarea de 0,08 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără permis de conducere.
Știri din zonă
Parteneriatul educațional „Școala din tinda bisericii”, derulat în biserica parohială „Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul” din comuna Livezile
Marți, 31 martie 2026, numeroși elevi ai Școlii Primare din Livezile au fost prezenți la biserica parohială „Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul”.


Începând cu ora 08.00, au luat parte la Taina Sfintei Spovedanii 16 de tineri, timp în care s-a citit Acatistul Mântuitorului. Apoi, tinerii elevi au primit cu evlavie Preasfântul Trup și Sânge al Mântuitorului Iisus Hristos. Aceștia au fost însoțiți de către înv. Andreea Adorean și înv. Ioana Popa, alături de are s-a aflat prof. Răzvan Fugaciu (disciplina Religie).
Acest moment de suflet s-a desfășurat în contextul parteneriatului educațional intitulat „Școala din tinda bisericii”, derulat pe parcursul ultimilor ani. Pe această cale, s-a urmărit sporirea și întărirea legăturilor existente între Parohia Ortodoxă Livezile, păstorită de către părintele Răzvan Petru Țârău, și Școala Primară din Livezile, aflată în subordinea Școlii Gimnaziale „Ovidiu Hulea” din municipiul Aiud, reprezentate de către prof. Gheorghe Georgescu, directorul unității de învățământ.
Pr. paroh Răzvan Petru Țârău
Știri din zonă
120 de credincioși au fost prezenți duminică la Slujba Sfântului Maslu, săvârșită la Biserica Ortodoxă „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Rădești
Se spune ca Taina Sfântului Maslu este aducatoare de tămaduire și de aceea credincioșii participă in număr mare la astfel de slujbă.


În contextul Postului Mare, peste 120 de credincioși din localitatea Rădești și nu numai, s-au reunit astăzi, la slujba Sfântului Maslu, oficiată în biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din localitate.
Evenimentul s-a desfășurat cu binecuvânterea Preasfintitului Parinte Irineu, Ariepiscop al Alba Iuliei, la inițiativa părintelui paroh Ioan Ghibescu, care de aproape 20 de ani păstorește credincioșii ortodocși din frumoasa localitate.
Aici, un sobor de 6 preoți din Protopopiatul Aiud (Ovidiu Tuluc- Parohia Sâncrai, Bogdan Florea –Măhăceni, Marius Suciu – Stremț, Iulian Morar – Meșcreac, Nicolae Usca din Noșlac, respectiv Ioan Ghibescu – Rădești (gazda evenimentului)a săvarsit Taina Sfantului Maslu, in prezența credincioșilor veniți special să participe la acest eveniment de de înaltă trăire spirituală.
La final, preotul paroh Iulian Morar din parohia Meșcreac, a rostit un cuvânt de învățătură in care a fost subliniat rolul duhovnicesc al Sfintelor Taine in viata credinciosilor. S-a vorbit despre mărturisitori și mărturisirea credinței, legătura noastră cu persoanele în vârstă și modul în care ne arătăm credința rugându-ne unii pentru alții.
De asemenea, preotul paroh Ioan Ghibescu le-a mulțumit credincioșilor pentru participare și preoților parohi pentru aportul lor la eveniment. Le-a dorit tuturor sărbători pascale binecuvântate în liniște și pace.
Taina Sfântului Maslu ca înțeles și semnificații este admirabil cuprinsă în cele șapte Sfinte Evanghelii care, prin înțeleapta lor alegere ca text (pericopă) și ordine de citire, prezintă lucrarea lui Dumnezeu de identificare, de îngrijire, de vindecare a tuturor celor care sunt bolnavi trupește și sufletește – conștient sau mai puțin conștient.
Denumirea de maslu este de origine slavă: „maslo” care înseamnă „untdelemn”, dar se mai foloseşte denumirea de „eleoungere” – „ungere cu untdelemn”.
Sfântul Maslu a fost instituit de Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos, atunci când a trimis pe Sfinţii Apostoli la propovăduire: ,,Celor ce vor crede acestor semne vor urma: în numele Meu vor scoate demoni, peste cei bolnavi mâinile îşi vor pune şi se vor face sănătoşi (Marcu 16, 17-18)”.
Sfinţii Apostoli au săvârșit această Taină încă din timpul în care Hristos era cu ei: Şi mulţi demoni scoteau şi ungeau cu untdelem pe mulţi bolnavi şi îi vindecau (Marcu, 6, 13).
Practica apostolică este confirmată de Sfântul Apostol Iacov în epistola sa: Este cineva bolnav întru voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn întru numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav, şi-l va ridica pe el Domnul, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui” (Iacov 5, 14-15).
PENTRU CINE SE SĂVÂRȘEȘTE SFÂNTUL MASLU: Potrivit practicii Sfinţilor Apostoli, se săvârșește pentru cei bolnavi, ca Dumnezeu să le dăruiască sănătate trupească şi sufletească.
Cel bolnav trebuie să se spovedească mai întâi şi, dacă va primi dezlegarea duhovnicului, să se şi împărtăşească. Această practică ne sugerează faptul că, aşa cum boala trupească este cauztă uneori de îmbolnăvirea sufletească, tot astfel şi vindecarea trupească trebuie să fie precedată de însănătoşirea sufletească.
Constantin PREDESCU
-



Din Județacum 3 zileCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | aiudinfo.ro
-



Din Județacum 3 săptămâniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | aiudinfo.ro
-



Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | aiudinfo.ro
-



Actualitateacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | aiudinfo.ro
-



Actualitateacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025. Cui îi spunem ”la mulți ani” | aiudinfo.ro
-



Mondenacum 11 luniSfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | aiudinfo.ro
-



Mondenacum 2 săptămâniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | aiudinfo.ro
-



Mondenacum 12 luniMESAJE DE 1 MAI 2025. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor | aiudinfo.ro




































